Tensiunile dintre Turcia și Grecia au atins astăzi un nou nivel, după ce presa turcă a publicat imagini cu momentul debarcării unor vehicule militare, pe două dintre insulele grecești care au STATUT NEMILITAR.
Întrucât insulele grecești Lesbos și Samos au statut nemilitar, conform Tratatului de la Lausanne, faptul este calificat de Turcia ca fiind o încălcare a dreptului internațional.
Potrivit informațiilor primite din surse de securitate și publicate de agenția de presă Anadolu, aeronavele Forțelor Armate Turce au detectat în Marea Egee anumite mișcări suspecte în zilele de 18 și 21 septembrie 2022. Astfel au constatat că două nave grecești se aflau în drum spre Lesbos și Samos. În cursul operațiunii fost livrate 23 de vehicule blindate tactice către insula Lesbos și 18 către insula Samos, ambele având statut nemilitar. Presa turcă arată, de asemenea, că e vorba de vehiculele blindate trimise de SUA în portul Alexandroupolis.
Grecia continuă să înarmeze insulele din apropierea Turciei
Surse de securitate au descris evenimentele, ca fiind cel mai clar indiciu că Grecia continuă să înarmeze insulele din apropierea Turciei și să încalce astfel statutul insulelor cu caracter nemilitar. De asemenea, instalarea unor arme donate de SUA e catalogată ca o acțiune agresivă a Greciei, aliată în NATO. De asemenea, demersul este și împotriva dreptului internațional, în ciuda apelurilor la dialog și la o bună vecinătate dintre cele două țări.
Aceleași surse de securitate arată că Grecia a încălcat de mai mulți ani statutul non-militar al acestor două insule și a desfășurat acolo arme. Aceste ultime transporturi donate de SUA au înlocuit de fapt unele mai vechi, amplasate anterior pe insule.
CITEȘTE: De ce sunt insulele din Marea Egee un subiect controversat între Turcia și Grecia
Ce prevede Tratatul de la Lausanne, referitor la granițele dintre Turcia, Grecia și Bulgaria
În art. 13 al Tratatului de la Lausanne este prevăzut:
„În vederea asigurării menținerii păcii, guvernul elen se angajează să respecte următoarele restricții în insulele Mytilene (n.n. Lesbos), Chios, Samos și Nikaria:
(1) Nicio bază navală și nicio fortificație nu va fi înființată în insulele menționate.
(2) Aeronavelor militare elene li se va interzice survolarea teritoriului coastei Anatoliei. Reciproc, guvernul turc va interzice aeronavelor lor militare să survoleze insulele menționate.
(3) Forțele militare grecești din insulele menționate vor fi limitate la contingentul normal chemat la serviciul militar, care poate fi pregătit la fața locului, precum și la o forță de jandarmerie și poliție proporțională cu forța de jandarmerie și poliţie existentă pe întreg teritoriul grecesc.
Tratatul de la Lausanne poate fi citit integral AICI.
Ce spune președintele Recep Tayyip Erdoğan referitor la situația insulelor grecești
În cadrul exercițiului Efes 2022 de săptămâna trecută, președintele Recep Tayyip Erdogan a adresat Greciei îndemnul să renunțe la înarmarea insulelor cu statut nemilitar. Acest fapt demonstrează că problema este considerată importantă de către Turcia și că va fi adoptată o poziție mai clară în acest context.
Relațiile dintre Turcia și Grecia se află într-un punct de cotitură
Într-o analiză pentru Anadolu Agency, Murat Yeșiltaș, directorul Departamentului pentru cercetări în domeniul politicilor externe al fundației SETA, arată că acest proces s-a dezvoltat treptat. Acesta mai spune că nu există un singur motiv pentru care problema înarmării insulelor a devenit principalul subiect pe ordinea de zi. Procesul a fost declanșat de faptul că Grecia a ales să-și mențină atitudinile ilegale și politicile maximaliste pe care le-a adoptat în Marea Egee și în Estul Mediteranei.
Situația este însă agravată de pașii agresivi făcuți de Grecia, care a semnat recent un pact de apărare cu Franța. De asemenea, a prelungit acordul de cooperare militară cu SUA pe termen nedeterminat, punând la dispoziția SUA un număr mare de baze militare.
Analistul turc Murat Yeșiltaș spune că Grecia s-a angajat într-o politică de înarmare agresivă și excesivă și a încercat să includă insulele nemilitarizate în exercițiile NATO pentru a legitima încălcarea statutului nemilitar. În acest context posibilitatea ca Grecia să obțină rezultate din recentele sale acțiuni prezintă riscul de a crea noi provocări pentru Turcia.
Din acest motiv, se pare că menținerea statutului nemilitar al insulelor, ca o mișcare proactivă și eficientă, a devenit principalul subiect pe agenda relațiilor bilaterale.
Strângerea de mână dintre Mustafa Kemal Atatürk și Eleftherios Venizelos, „exemplul perfect al mentalității corecte”
Într-un articol de opinie scris de ambasadorul Turciei la Atena, Burak Özügergin, și publicat de cotidianul grec Ta Nea, acesta arată că soarta poporului turc și a poporului grec este „indisolubil legată”. Pe scurt, diplomatul turc spune că „la fel ca indivizii, și națiunile pot suferi de episoade traumatice”.
Tratatul de la Lausanne, semnat în data de 24 iulie 1923, după victoria Turciei în Războiul de Independență, a obligat Grecia să despăgubească prejudiciul cauzat în Anatolia prin actele armatei sau administrației sale, care erau contrare legilor războiului.
Autorul avertizează că eșecul de a „pune întrebările potrivite” înseamnă că „nu veți veni niciodată cu răspunsurile corecte”. „Mai rău, vei continua să dai vina pe alții pentru propriile tale greșeli”, a concluzionat acesta. Burak Özügergin a amintit de strângerea de mână dintre Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii Turcia, și Eleftherios Venizelos, pe atunci prim-ministru al Greciei, drept „exemplul perfect al mentalității corecte”.
Turcia și Grecia „nu au nevoie de războaie, cutremure sau alte calamități pentru a ne aminti că suntem vecini”.