În timp ce Grecia avansează cu așa-numita „Agendă 2030” pentru a crea „unități de război autosuficiente” pe insulele din Marea Egee, Turcia ar putea fi forțată să răspundă pe fondul îngrijorărilor legate de provocările tot mai mari și încălcările tratatelor internaționale.

Grecia a anunțat recent planuri radicale de a desfășura ceea ce a numit unități armate „autosuficiente” pe insulele din Marea Egee, dintre care unele se află cât mai aproape de 1,5 km de Turcia. Planurile prevăd ca formațiunile din prima linie să devină autonome, adică să fie capabile să-și cultive propria hrană, să-și genereze propria energie și să opereze fără a avea nevoie de ordine sau reaprovizionare de la comanda centrală.

Acțiunea, menită în principal să contracareze elementele turcești, asigurând în același timp supravegherea greacă în Marea Egee, ridică mai multe semnale de alarmă pentru Turcia și prezintă riscul de a fi tentată de a oferi un răspuns care ar putea răsturna echilibrele deja fragile dintre vecinii din estul Mediteranei.

Grecia încalcă tratate internaționale

Experții turci în apărare susțin că mișcarea Greciei pe insulele care trebuie să rămână demilitarizate în temeiul tratatelor internaționale, depășește o modernizare defensivă și se aventurează într-o postură agresivă îndreptată împotriva Turciei.

Amiralul în retragere Cihat Yaycı, un arhitect proeminent al doctrinei maritime „Patria Albastră” a Turciei, a numit planul „o încălcare clară a dreptului internațional” și o „nouă manifestare a abordării ilegale a Greciei”, titrează Daily Sabah.

Tratatul de la Lausanne din 1923 și Tratatul de pace de la Paris din 1947 au acordat Greciei suveranitatea asupra a 23 de insule doar cu condiția strictă ca acestea să rămână nemilitare ca statut.

„Grecia a încălcat chiar condiția în care a fost transferată suveranitatea”, a declarat Cihat Yaycı într-un interviu exclusiv acordat Daily Sabah, subliniind desfășurarea de resurse militare, aeroporturi, tancuri și sisteme anti-drone ca fiind ilegitimă. „Aceste evoluții trebuie interpretate nu ca modernizări izolate ale apărării, ci ca parte a unui efort mai amplu de a submina statutul nemilitar al insulelor prin utilizarea civililor și a structurilor pseudo-civile. Acest lucru deschide ușa contestării suveranității Greciei asupra acestor insule în temeiul dreptului internațional”, a mai adăugat expertul turc.

Amenințări la adresa securității Turciei

Noua doctrină greacă semnalează o schimbare fără precedent către independența operațională, evocând nu doar preocupări juridice, ci și potențiale amenințări la adresa securității. „Acest pas al Greciei constituie un semn direct de agresiune. Nu are nicio legătură cu relațiile de bună vecinătate sau cu solidaritatea alianței în cadrul NATO”, susține amiralul Cihat Yaycı.

Aceeași opinie este împărtășită și de Murat Aslan, analist de securitate la think-tank-ul Fundația pentru Cercetări Politice, Economice și Sociale (SETA) din Turcia și fost ofițer militar turc, care a remarcat că acest concept de „unități armate autonome” reprezintă un risc serios pentru securitatea regională a Turciei.

„Dacă oricare dintre aceste insule, în special cele definite legal ca demilitarizate, sunt militarizate sub pretextul unităților armate autonome, este atât inacceptabil, cât și periculos pentru Turcia. Astfel de mișcări ar putea interfera în cele din urmă cu comerțul maritim și libertatea de navigație în Marea Egee”, a declarat Aslan pentru Daily Sabah.

„Dacă o țară achiziționează echipamente concepute pentru încălcarea apărării, în loc să le construiască, asta spune multe despre intențiile sale”, spune Murat Aslan, reamintind că Grecia a achiziționat recent mii de vehicule blindate și sisteme avansate de la Statele Unite și Germania, adesea gratuit, prin granturi UE și NATO. Strategia Greciei este de a se prezenta Turcia ca o amenințare, asigurând astfel garanții politice externe și ajutor pentru apărare.

Ce poate face Turcia?

Turcia poate invoca articolul 60 din Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor, care se referă la reacțiile împotriva încălcărilor tratatelor și permite părților să suspende sau să rezilieze un tratat ca răspuns la încălcări anterioare de către o altă parte.

Invocarea articolului 60 ar transforma problema insulelor din Marea Egee dintr-o plângere diplomatică continuă într-o dispută formală privind încălcarea tratatului, cu implicații juridice, teritoriale și posibil militare. Ar fi unul dintre cei mai serioși pași juridici pe care Turcia i-ar putea lua, fără a lua măsuri directe.

„Este timpul ca Turcia să declare tare și fără echivoc că acțiunile Greciei constituie o astfel de încălcare”, susține amiralul Cihat Yaycı, adăugând că Ankara ar trebui să ia măsuri juridice, diplomatice și, dacă este necesar, militare.

„Suntem printre țările de top în exporturile de apărare, cu sisteme avansate de supraveghere, comandă și armament. Turcia este în Super Ligă. Grecia încă joacă în divizia de amatori.”

Dincolo de tensiunea bilaterală, redistribuirea Greciei ar putea, de asemenea, să zdruncine coeziunea NATO în regiune. În acest sens, ambii experți și-au exprimat îngrijorarea că legăturile de apărare tot mai mari ale Greciei cu Statele Unite și Franța ar putea fi folosite pentru a repoziționa flancul estic al NATO în jurul Turciei, izolând efectiv Ankara.

„Cooperarea Greciei cu țări terțe pe insulele demilitarizate contrazice principiile fondatoare ale NATO. Amenință încrederea în alianță și subminează echilibrul din Mediterana de Est. Ar putea fi o încercare indirectă de a împinge Turcia în afara spațiului de apărare european și transatlantic”, a subliniat Aslan, care mai spune că dacă acă Grecia transformă militarizarea într-o strategie pe termen lung, Turcia va acționa, legal, diplomatic și, dacă este necesar, operațional.

CITEȘTE AICI: De ce sunt insulele din Marea Egee un subiect controversat între Turcia și Grecia

Sursa foto: Ministerul Apărării din Turcia, via Anadolu Agency