Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat vineri că Turcia nu a reușit să progreseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană „din cauza poziției ostile a UE”, transmite presa turcă.
Reamintim că recent, Turcia a criticat un raport de extindere al UE, pe care l-a numit „părtinitor”, în care erau acuze cu privire la democrație și la drepturile omului. La scurt timp președintele turc a declarat că ar putea reconsidera cererea de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.
Săptămâna trecută, liderii europeni s-au reunit pentru a discuta despre noii membri care ar putea adera la uniune până în 2024, precum Ucraina și Moldova, fără nicio mențiune despre Turcia, candidat oficial din 1999.
În timpul guvernării Erdoğan, Turcia a făcut pași importanți pentru a îndeplini criteriile de apartenență la blocul european, întărind în același timp și relațiile bilaterale cu statele UE. Cu toate acestea, legăturile s-au deteriorat din cauza toleranței continue a unor țări din UE față de grupurile teroriste, în special PKK.
Turcia vrea tratament egal între țările candidate la UE
După alegerile din luna mai din Turcia, liderii UE au reînviat speranțele de îmbunătățire a relațiilor și au pregătit un raport despre cum să dezvolte această relație, care urmează să fie prezentat în luna decembrie, înainte de următoarea reuniune la nivel înalt a liderilor UE.
Trebuie precizat totuși că experții și oficialii UE avertizează că nu se așteaptă la vreo îmbunătățire reală a relațiilor.
„Ne-am săturat să menținem procesul de aderare în viață, când, aparent, nu există o voință politică reală din partea cealaltă de a avansa la standardele democratice”, a spus europarlamentarul Nacho Sanchez Amor, raportorul Parlamentului European pentru Turcia, el fiind de altfel și autorul raportului „unilateral, neobiectiv” al Parlamentului European care a dat dus la înrăutățirea relațiilor Turcia-UE.
În 2016, Turcia și UE au convenit ca Turcia să oprească migranții care veneau către Europa, după criza refugiaților din 2015. „Tranzacțional nu este un termen derogatoriu”, a spus Amor. „Nu amestecați procesul de aderare, care are propriile reguli bazate pe valori și principii, cu restul relației”.
Erdoğan: „Ne putem despărți de Uniunea Europeană, dacă este necesar”
Deși procesul de aderare a stagnat, Turcia a rămas un partener economic și de apărare cheie pentru blocul de 27 de membri. Cu toate acestea, după cel mai recent raport al Uniunii Europene referitor la aderarea Turciei, președintele Erdoğan a fost tranșant:
„În această perioadă, în care Uniunea Europeană face mișcări pentru a se desprinde de Turcia, vom face o evaluare față de aceste situații și după aceea ne putem despărți de Uniunea Europeană, dacă este necesar”, declara președintele turc.
Problema vizelor pentru cetățenii turci, tot mai acută
Astăzi, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că rata cererilor de viză respinse depuse de cetățenii turci a crescut în țările Uniunii Europene. „Ne-am transmis în mod repetat așteptările pentru o soluție rapidă a problemelor și am trimis și note diplomatice”, susține ministrul Fidan, citat de presa turcă. Acesta mai spune că ratele de respingere a vizelor Schengen au fost de aproximativ 4% între 2014 și 2016, conform datelor Comisiei UE, iar după 2016, aceasta a început să crească în fiecare an.
Perioadele lungi de procesare și o creștere semnificativă a ratei de respingere a cererilor turcilor pentru vize pentru cele 27 de țări Schengen au perturbat planurile de călătorie și de afaceri, ceea ce i-a înfuriat pe oficialii turci, care au denunțat acest lucru drept un efort deliberat și „șantaj politic”.
Criteriile liberalizării vizelor
În decembrie 2013, Turcia a lansat un „dialog privind liberalizarea vizelor” cu Uniunea Europeană, îndeplinind 66 din 72 de criterii din foaia de parcurs. Intenția era de a obșine pentru cetățenii turci vize pentru vizite turistice de scurtă durată, de afaceri sau legate de familie (90-180 de zile) în toate statele membre UE, cu excepția Irlandei și țărilor Schengen Islanda, Liechtenstein, Elveția și Norvegia.
Înțelegerea a fost lansată simultan cu Acordul de readmisie Turcia-UE din 16 decembrie 2013, fiind realizată o foaie de parcurs care conține criterii în 5 grupuri principale. După Acordul de readmisie din 2014, a urmat Reconcilierea din 18 martie 2016, dintre Turcia și Uniunea Europeană.
Documentul integral poate fi consultat AICI.
Criteriile UE se referă la securitatea în ceea ce privește pregătirea pașapoartelor în conformitate cu standardele europene, pașapoartele biometrice, asigurarea securității pașapoartelor, cărților de identitate și a altor documente similare, managementul migrației care asigură controlul și supravegherea adecvată la frontiere, protecția internațională și tranzacțiile UE legate de străini.
Pe lista foii de parcurs se află și ordinea și securitatea publică în ceea ce privește combaterea și prevenirea crimei organizate, terorismului și corupției. În acest context, armonizarea cu acquis-ul UE privind finanțarea terorismului, traficul de persoane și infracțiunile cibernetice, cooperarea judiciară în materie penală, protecția datelor cu caracter personal, protecția drepturilor și libertăților fundamentale, nediscriminarea, accesul la documentele de călătorie și de identitate, și accesul la documentele de identitate ale refugiaților și apatrizilor și readmisia migranților au fost, de asemenea, subiecte pe ordinea de zi.
Criteriile neîndeplinite
Nu au fost încă îndeplinite 6 repere și anume: revizuirea Legii Antiterorism și a Codului Penal, conformitatea Legii Protecției Datelor cu Caracter Personal și a instituției acesteia la standardele UE, încheierea unui acord de cooperare judiciară cu toate statele membre, îndeplinirea integrală a obligațiilor care decurg din readmisia, acordul, semnarea unui acord de cooperare operațională cu EUROPOL și aprobarea legilor care îndeplinesc recomandările GRECO ale Consiliului Europei.
Refugiații din Turcia
Întrucât Uniunea Europeană nu și-a respectat toate angajamentele în fața Turciei, iar aceasta a devenit țara cu cel mai mare număr de refugiați din întreaga lume, politicienii turci vorbesc de reviziuirea Acordului de readmisie din 2014 și Reconcilierea din 18 martie 2016, dintre Turcia și Uniunea Europeană.
În ultima perioadă de timp, pentru a nu li se mai permite refugiaților să formeze concentrări necontrolate în cartiere, districte și provincii din Turcia, în mai multe de orașe din Turcia de mai bine de 3 ani de zile nu se mai eliberează permise de ședere pentru cetățenii străini.
Curentul anti-migranți este puternic în Turcia pe fondul tulburărilor economice, inclusiv al inflației ridicate. De altfel, autoritățile turce anunțau că anul trecut au deportat 124.441 de migranți ilegali și au facilitat întoarcerea voluntară în zonele sigure a 58.758 de sirieni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de deportări din istoria Turciei, în creștere cu aproximativ 161% față de anul 2021. Din cauza numărului extrem de mare de refugiați, autoritățile turce au închis străinilor 1.169 de cartiere din 63 de provincii ale Turciei. Astfel, în aceste cartiere nu se mai eliberează permise de ședere, deoarece numărul străinilor depășește 20% din populația totală.
Erdoğan: „Turcia nu are datoria, responsabilitatea sau obligația de a fi depozitul european pentru refugiați”
În august 2021, președintele Erdoğan spunea că Turcia nu este depozitul de refugiați al Europei, criticând țările europene pentru că încearcă să ignore problema crescândă a refugiaților, închizându-le porțile pe fondul temerilor legate de un nou aflux de migranți din Afganistan.
„Turcia nu are datoria, responsabilitatea sau obligația de a fi depozitul de refugiați al Europei”, a spus Erdoğan după o reuniune a cabinetului, în data de 19 august 2021. Declarațiile lui au venit în momentul în care multe națiuni europene au anunțat că nu vor accepta refugiați din Afganistan după preluarea țării de către talibani.
Cu acel prilej, șeful Uniunii Europene pentru politică externă și de securitate Josep Borrell și cancelarul german de atunci, Angela Merkel, au sugerat că UE ar trebui să coopereze cu Turcia pentru a opri un potențial val de imigranți din Afganistan către Occident.
Dacă Turcia devine membră a UE ar putea deveni un factor de putere global
Într-un articol al economistului german Henrik Müller, publicat în Spiegel, „De ce Turcia și Ucraina ar putea salva UE – sau să o arunce în aer”, se arată că dacă Turcia și Ucraina ar deveni membre, UE ar putea deveni un factor de putere global și un actor important pe scena mondială.
Astfel, în cazul aderării celor două țări, UE ar crește cu o treime din punct de vedere al suprafeței. „Turcia are în prezent o populație mai mare decât Germania și continuă să crească foarte dinamic, din punct de vedere demografic. Turcia are, de asemenea, o geografie care este de aproximativ două ori mai mare decât Germania în ceea ce privește suprafața”, se arată în articol.
La fel de important este de precizat și că în cazul aderării la UE, Turcia va fi cea mai populată țară din UE (84,7 milioane locuitori) și va avea un factor de putere comparabil cu deciziile în UE ale Germaniei și Franței (83,2 milioane locuitori Germania, respectiv Franța 67,7 millioane locuitori).
Scurt istoric al cererii Turciei de aderare la UE
Turcia are cea mai întinsă istorie cu uniunea și cel mai prelungit proces de aderare, care a început oficial abia în 2005, în ciuda semnării primului acord cu predecesorul UE, Comunitatea Economică Europeană (CEE) în 1964.
De atunci, procesul a fost în esență înghețat din cauza blocajelor politice din partea anumitor state membre ale UE, inclusiv Grecia și administrația cipriotă grecească, din motive care nu țin de criteriile de aderare, potrivit Turciei.
