Ministerul de Interne din Turcia anunță că anul trecut a deportat 124.441 de migranți ilegali și a facilitat întoarcerea voluntară în zonele sigure a 58.758 de sirieni. Acesta este cel mai mare număr de deportări din istoria Turciei, în creștere cu aproximativ 161% față de anul 2021.
Din 2016 și până în prezent, numărul migranților ilegali deportați este de 449.326 persoane.
Pe parcursul anului 2022, unui total de 280.206 de migranți ilegali li s-a interzis intrarea în Turcia, adăugându-se celor 2,7 milioane care au fost returnați din anul 2016.
Turcia a asigurat, de asemenea, returnarea voluntară a 58.758 sirieni în zonele sigure stabilite peste granița sa din nordul Siriei. Astfel, numărul sirienilor care s-au întors este de 539.332 persoane.
5 milioane de refugiați în Turcia
Turcia găzduiește aproape 5 milioane de refugiați, mai mulți decât orice țară din lume.
După izbucnirea războiului civil din Siria în 2011, Ankara a adoptat o „politică a ușilor deschise” pentru persoanele care fug de conflict, acordându-le statutul de „protecție temporară”.
În prezent, Turcia găzduiește un total de 3.535.898 de refugiați sirieni. De asemenea, oferă o varietate de servicii pentru adaptarea lor. În 2022, aproximativ 1.395.055 de persoane au primit educație în cadrul programului de adaptare socială și educație pentru viață (SUYE). Activitățile de adaptare și comunicare derulate în colaborare cu lideri de opinie, studenți, academicieni și organizații neguvernamentale au ajuns la aproximativ 1.605.190 persoane.
Aproximativ 1.164.362 persoane au primit serviciile Centrelelor de Consultanță pentru Imigrare, în timp ce 1.948.224 de persoane au primit cursuri de limba turcă (citit, scris și Coran), precum și educație generală și profesională.
În 2022, Centrul de Comunicare pentru Străini (YIMER) a primit 33.272.616 de apeluri. Au fost salvați 1.024 de migranți ilegali, care au solicitat ajutor de urgență din motive care implică în principal traficul de persoane, contrabanda de migranți și blocarea pe mare.
Au fost închise peste 1.000 de cartiere din mai multe provincii
Pentru a menține un echilibru în comunități, autoritățile turce au închis străinilor 1.169 de cartiere din 63 de provincii ale Turciei. Astfel, în aceste cartiere nu se mai eliberează permise de ședere, deoarece numărul străinilor depășește 20% din populația totală.
În 2021, sprijinul pentru refugiați acordat Turciei de către Uniunea Europeană a fost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, din cele aproape 6 miliarde de euro promise. Banii erau acordați pentru ca Turcia să continue să găzduiască refugiați sirieni până în anul 2024. Finanțarea face parte dintr-un plan regional de sprijin pentru a împiedica migranții să ajungă în Uniunea Europeană. Conform planului UE, un pachet total de 5,77 miliarde de euro va fi acordat proiectelor umanitare pentru Turcia, Iordania, Liban și Siria.
Găzduind cel mai mare număr de refugiați din lume, Turcia spune că a cheltuit până în prezent peste 40 de miliarde de dolari pentru servicii de bază.
CITEȘTE ȘI: Harta refugiaților aflați în Istanbul. De ce sirienii nu pot fi considerați „refugiați”
Promisiuni ale UE neonorate față de Turcia
În 2015, la Summit-ul Turcia-UE, Comisia Europeană s-a angajat să creeze un fond de 3 miliarde de euro pentru refugiații sirieni din Turcia, iar apoi la cel de-al doilea summit, din 18 martie 2016, a anunțat că va oferi o sumă suplimentară, alte 3 miliarde de euro, în cazul în care acest fond se epuizează.
În acest acord, UE a promis și scutiri de viză pentru cetățenii turci, apartenența la UE și extinderea uniunii vamale, promisiuni neonorate în totalitate. Textul acordului îl puteți citi integral AICI.
Banii din fond, numit Programul de Asistență Financiară pentru Refugiați din Turcia (FRIT), sunt trimiși în Turcia în schimbul unor proiecte, nu direct. Există un comitet special înființat pentru acest program de sprijin financiar. Comitetul se întrunește periodic, discută proiectele și efectuează audituri.
Din cele 6 miliarde de euro, 2,4 miliarde de euro era o sumă axată pe satisfacerea nevoilor de bază ale solicitanților de azil, cum ar fi sănătatea, educația și protecția. De restul banilor, era prevăzut că se va asigura sprijinul de bază al mijloacelor de trai, se va face posibil accesul copiilor la educație, se vor construi școli și spitale și se vor oferi refugiaților servicii de protecție.