Germania și Grecia au cerut azi o cooperare mai strânsă între Uniunea Europeană și Turcia pentru a stopa migrația ilegală în Europa.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Acordul pentru migrație semnat în 2016 de Turcia și UE a fost eficient în limitarea migrației ilegale și că sprijină eforturile de dezvoltare în continuare a acestei cooperări. „Acesta este un acord important pentru Uniunea Europeană și este un acord important pentru Turcia”, a declarat Scholz la o conferință de presă comună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Berlin, citat de Anadolu Agency.

Declarațiile celor doi lideri sunt oarecum surprinzătoare pentru autoritățile de la Ankara, mai ales că recent președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, denunța poziția ostilă a UE față de Turcia. Mai mult, Turcia a criticat raportul recent de extindere al UE, pe care l-a numit „părtinitor”, declarând că ar putea reconsidera cererea de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.

„În această perioadă, în care Uniunea Europeană face mișcări pentru a se desprinde de Turcia, vom face o evaluare față de aceste situații și după aceea ne putem despărți de Uniunea Europeană, dacă este necesar”, declara președintele turc la scurt timp după alegerile din luna mai.

Divergențe de opinie între Turcia și Germania

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, va vizita zilele următoare Germania, pentru a se întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz, precum și cu președintele Frank-Walter Steinmeier. Aceasta ar fi prima vizită a lui Erdoğan în Germania din anul 2020. Președintele turc și cancelarul german s-au întâlnit ultima dată la Summitul liderilor G-20, care aut loc la New Delhi, capitala Indiei, în septembrie.

Referitor la conflictul dintre Israel și Hamas, Scholz și Erdoğan au poziții foarte diferite. Săptămâna trecută, președintele Erdoğan a pus sub semnul întrebării legitimitatea Israelului și acuzat Israelul de fascism. Referitor la această declarație, Scholz a declarat că Israelul este o țară a democrației, care respectă drepturile omului și legii internaționale. „Prin urmare, acuzațiile împotriva Israelului sunt absurde”, a spus cancelarul german Olaf Scholz.

Riscul unor noi fluxuri de refugiați din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu

În conferința de astăzi cu Olaf Scholz, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara sa dorește să dezvolte în continuare cooperarea cu Turcia pentru a reduce migrația ilegală și a spus că UE ar trebui să sporească asistența financiară pentru țările care suportă povara acestei crize. „Este foarte probabil ca țări precum Grecia, care se află la granițele externe ale UE, să se confrunte cu noi provocări legate de migrație”, a spus el, subliniind riscul unor noi fluxuri de refugiați din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu.

Mitsotakis a spus că noul pact european privind migrația trebuie adoptat în curând pentru a consolida solidaritatea și pentru a asigura o împărțire echitabilă a sarcinilor între membrii Uniunii Europene.

Acordul pentru migrație și mizele Turciei

Simultan cu Acordul de readmisie Turcia-UE din 16 decembrie 2013, Turcia lansa dorința de liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci. Mai exact, ceruse în acordul pentru migranți ca cetățenii turci să obțină vize pentru vizite turistice de scurtă durată, de afaceri sau legate de familie (90-180 de zile) în toate statele membre UE, cu excepția Irlandei și țărilor Schengen Islanda, Liechtenstein, Elveția și Norvegia.

După Acordul de readmisie din 2014 a urmat Reconcilierea din 18 martie 2016, dintre Turcia și Uniunea Europeană. În documentul oficial al Comisiei Europene, care poate fi consultat AICI, este prevăzut la punctul 2.3  că se va face „accelerarea punerii în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, în vederea eliminării, până la sfârșitul lunii iunie 2016, a obligației de a deține viză pentru cetățenii turci”.

Acordul UE-Turcia privind migrația a redus semnificativ fluxul de migranți în Europa prin Marea Egee și a contribuit la salvarea multor vieți. Cu toate acestea, diverse probleme legate de implementarea acordului au condus la o serie de critici.

Turcia, critică față de contribuția UE în Acordul pentru migrație

Turcia a arătat în mod repetat nemulțumirea că partenerii europeni nu și-au onorat angajamentele politice și nu au furnizat resurse financiare adecvate pentru a împărți povara crizei refugiaților.

În toți acești ani, Turcia a devenit țara cu cel mai mare număr de refugiați din întreaga lume, iar unii politicieni turci vorbesc în termeni duri de revizuirea Acordului de readmisie din 2014 și Reconcilierea din 18 martie 2016, dintre Turcia și Uniunea Europeană. Numărul total al refugiaților în Turcia la sfârșitul anului trecut era de 5.239.426 persoane, iar dintre aceștia, 3.577.714 erau cetățeni sirieni sub protecție temporară.

Curentul anti-migranți este puternic în Turcia pe fondul tulburărilor economice, inclusiv al inflației ridicate. De altfel, autoritățile turce anunțau că anul trecut au deportat 124.441 de migranți ilegali și au facilitat întoarcerea voluntară în zonele sigure a 58.758 de sirieni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de deportări din istoria Turciei, în creștere cu aproximativ 161% față de anul 2021. Din cauza numărului extrem de mare de refugiați, autoritățile turce au închis străinilor 1.169 de cartiere din 63 de provincii ale Turciei. Astfel, în aceste cartiere nu se mai eliberează permise de ședere, deoarece numărul străinilor depășește 20% din populația totală.

Erdoğan: „Turcia nu are datoria, responsabilitatea sau obligația de a fi depozitul de refugiați al Europei”

În data de 19 august 2021, după ce mai multe țări europene au anunțat că nu vor accepta refugiați din Afganistan după preluarea țării de către talibani, președintele Erdoğan spunea că „Turcia nu are datoria, responsabilitatea sau obligația de a fi depozitul de refugiați al Europei”.

Aflată la marginea celei mai estice granițe a UE, Turcia găzduiește cea mai mare comunitate de refugiați din Siria și atrage migranți ilegali din întreaga lume care doresc să treacă spre Europa. Călătoriile lor sunt periculoase, deoarece unii mor la bordul navelor nesigure, în timp ce, în alte cazuri, Grecia recurge adesea la bătăi și trimiterea migranților înapoi către Turcia, chiar și în condiții meteorologice dificile, provocând zeci de decese.

Acuzațiile Turciei către Grecia și Frontex

Respingerile reprezintă o problemă serioasă, care a ieșit în prim-plan în ultimii ani, de când au apărut informații referitoare la o mușamalizare a încălcărilor drepturilor omului de către oficialii Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă (Frontex). Agenția este acuzată de mult timp că închide ochii la practicile inumane ale pazei de coastă grecești și la rapoartele privind scufundarea ambarcațiunilor care călătoreau din Turcia în Grecia. Reamintim, de asemenea, că anul trecut, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă (Frontex) a înregistrat 330.000 de treceri neregulate a frontierei, o creștere cu 64% față de anul precedent și cea mai mare din anul 2016.

Turcia și organizațiile internaționale pentru drepturile omului au condamnat în repetate rânduri și practica ilegală a Greciei de a respinge solicitanții de azil, declarând că încalcă valorile umanitare și dreptul internațional și că pune în pericol viața migranților vulnerabili, inclusiv femei și copii. Pe fondul acestui scandal, la începutul acestui an, directorul Frontex, Fabrice Leggeri, a demisionat.

Raportul OLAF: Încălcări ale drepturilor omului de către Grecia

În februarie 2023, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a lansat un raport privind rolul Frontex în încălcarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE și managementul defectuos a trei persoane din conducerea Frontex.

Potrivit raportului OLAF, făcut public de site-ul german pentru libertatea de informare FragDenStaat, de „Der Spiegel” și „Lighthouse Reports”, Frontex a ascuns cazurile de posibile încălcări ale drepturilor omului de către proprii săi ofițeri. De asemenea, a suspendat supravegherea aeriană pentru a evita înregistrarea activităților ilegale.