Candidatul la președinție al Alianței Naționale și președintele CHP (Partidul Popular Republican), Kemal Kılıçdaroğlu, i-a vizitat astăzi pe copreședinții HDP (Partidul Democrat Popular), susținut de comunitatea kurdă, Pervin Buldan și Mithat Sancar.

După întâlnirea desfășurată în sediul Marii Adunări Naționale a Turciei, Kemal Kılıçdaroğlu a declarat presei că discuțiile s-au referit la mai multe subiecte, printre care nevoia unei justiții independente și imparțiale, instalarea statului de drept, dezechilibrul în distribuția veniturilor, schimbările climatice și violența domestică. De asemenea, a fost discutată și necesitatea unui program urgent de reparații după cutremur.

Problema kurzilor este rezolvabilă în opinia lui Kılıçdaroğlu

Așa cum era de așteptat, cel mai important subiect pe ordinea de zi a întâlnirii a fost cel referitor la problema kurzilor.

„Soluția problemei kurde este în Marea Adunare Națională a Turciei”, a declarat Kemal Kılıçdaroğlu. Acesta a dat asigurări că „vor fi rezolvate toate problemele existente, împreună cu parlamentarii. Nicio problemă nu este de nerezolvat”. 

Kılıçdaroğlu a reamintit că limba oficială în Turcia este limba turcă, dar că nu trebuie aplicate standarde duble în privința limbii kurde.

Reprezentantul partidului kurzilor, mai concis în declarații

De cealaltă parte, copreședintele HDP, Pervin Buldan, a fost mai pragmatică în declarații și a spus exact care sunt așteptările kurzilor de la alianța cu opoziția din Turcia: „Am vorbit despre așteptările publicului turc de la noi. Am vrut să arătăm că suntem în favoarea unei soluții democratice a problemei kurde sub umbrela Marii Adunări Naționale a Turciei.”

Candidatul la președinție al Alianței Naționale și președintele CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, susține că motivul pentru care a avut această întâlnire în Parlamentul turc este ca să sublinieze că vede Marea Adunare Națională a Turciei ca fiind soluția în problema kurzilor.

„Toate problemele Turciei pot fi rezolvate aici, cu un consens social larg. Vom transmite consiliilor noastre conținutul acestei întâlniri și problemele pe care le-am discutat. Vom face o declarație mai detaliată publicului și presei în 1-2 zile”, a spus Kılıçdaroğlu.

Acesta a solicitat presei ca referitor la întâlnirea de astăzi, să evite limbajul care desparte societatea. „Mass-media ar trebui să fie, de asemenea, conștientă de această responsabilitate. De ce această luptă când vă puteți înveseli și râde împreună?”

Visul statului kurd, spulberat de Atatürk

Întâlnirea de astăzi dintre CHP (Partidul Popular Republican, înființat de Mustafa Kemal Ataturk) și HDP – Partidul Democrat Popular are o componentă istorică.

Mustafa Kemal Atatürk, „părintele” Turciei moderne, cel care a reformat Imperiul Otoman și a devenit primul președinte al Turciei, este cel care a spulberat visul kurzilor de a crea un stat.

Atatürk este și fondatorul CHP, partid al cărui președinte este acum Kemal Kılıçdaroğlu, cel care a adus partidul kurzilor în alianța opoziției pentru alegerile din data de 14 mai.

Scurt istoric

Conform Historia, Kurdistanul a intrat sub stăpânire otomană de la începutul secolului XVI, după victoria lui Selim I asupra primului şah safavid. În perioada 1847-1864, Kurdistanul a fost organizat ca provincie a Imperiului Otoman, iar după 1864 zona a fost împărţită provinciilor Diyarbakır şi Van. Sfârşitul primului război mondial şi disoluţia Imperiului Otoman a oferit un cadru kurzilor de a-şi crea un stat propriu, însă iniţiativele acestora au fost blocate de interesele strategice şi economice din zonă.

„Mai mult decât atât, kurzii însăşi erau divizaţi în privinţa propriului viitor: cei anatolieni doreau formarea unui stat turco-kurd în care aceştia ar fi beneficiat de o largă autonomie, în timp ce ramura irakiană era în favoarea unui stat independent. Cei din urmă au trimis o delegaţie la Paris pentru a susţine cauza kurdă la negocierile de pace.

Tratatul de la Sevres – reprezentând pacea foştilor beligeranţi cu Imperiul Otoman-prevedea crearea unui stat kurd pe o parte a fostului teritoriu otoman. Punerea acesteia în practică nu a fost însă permisă de ambiţiile Mişcării Naţionale Turce a lui Atatürk.

După încheierea Războiului Turc de Independenţă în 1922, un nou tratat a fost semnat, la Lausanne. Acesta n-a mai făcut referire la problema kurdă, teritoriul acestora revenind noii-formate Republici Turce. După acest moment, în Turcia a început o politică severă de represiune etnică a kurzilor. Aceştia nu au fost recunoscuţi ca minoritate, ci drept „turci munteni”, iar limba kurdă şi portul tradiţional al acestora a fost interzis prin lege”, arată Historia.