Opoziția din Turcia, grupată în Alianța Națională, a anunțat candidatul la alegerile prezidențiale din data de 14 mai: Kemal Kılıçdaroğlu, președintele Partidul Popular Republican (CHP).
Astăzi a fost lansată și platforma https://milletittifaki.biz/ sub egida „Pentru Turcia de Mâine”.
Alegerea de către Alianța Națională a lui Kılıçdaroğlu, în vârstă de 74 de ani, a creat controverse în Turcia. Unul dintre cele mai mari partide din alianță, IYI Parti, inițial a refuzat să-l susțină pe Kılıçdaroğlu, distrugând astfel eforturile de a prezenta un front unit. Meral Akşener, liderul partidului naţionalist IYI, a doua cea mai puternică forţă din alianţă, a declarat vineri că nu va susţine candidatura Kılıçdaroğlu. Ea i-a acuzat pe membrii alianței că sfidează voința poporului, vorbind de o „ambiție personală”.
Pe listă s-au aflat și primarii din Istanbul și Ankara
Liderul Partidului IYI, Meral Akşener, crede că Kemal Kılıçdaroğlu ar avea şanse reduse de a câştiga la alegerile programate în data de 14 mai. În schimb, ea a vrut să fie nominalizat fie primarul popular al Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, fie primarul din Ankara, Mansur Yavaş, deoarece ambii politicieni ai partidului CHP sunt mai bine poziționați în sondaje, comparativ cu liderul partidului lor.
„Cifrele pentru aceste două nume din sondaje sunt mult mai mari decât ale mele și ale domnului Kemal”, a spus ea la Haber TV, referindu-se la Kemal Kılıçdaroğlu, liderul Partidului Popular Republican (CHP).
Poziția lui Meral Akşener, cu doar 10 săptămâni înainte de alegerile planificate în data de 14 mai, nu a fost anticipată de nimeni, deoarece părțile negociau între ele de aproape un an de zile. Cu un profil naționalist foarte clar conturat și un orator priceput, Meral Akşener a fost în trecut ministru de interne, fiind una dintre puținele femei proeminente din politica internă a Turciei.
În cursul zilei de luni, cei doi primari au vizitat-o pe Meral Akșener, iar în urma întrevederii cu Ekrem Imamoğlu și Mansur Yavaş, aceasta a decis să revină la întâlnirea programată cu membrii Alianței Naționale, cunoscută ca „Masa celor 6”.
Ambii primari doriți de președinta IYI Parti l-au susținut pe Kemal Kılıçdaroğlu. Este ciudat însă că primarul din Ankara, Mansur Yavaș, declarase recent că dacă va fi nominalizat va accepta candidatura la președinție.
De cealaltă parte, candidatura primarului din Istanbul, Ekrem Imamoğlu, a fost văzută ca riscantă din cauza unui proces judiciar care este în desfășurare. El a fost condamnat în luna decembrie la peste 2 ani de închisoare și la interdicția de a exercita funcții politice, pentru că a insultat oficialii electorali în urma câștigului său la primărie, în urmă cu patru ani.
Criticii regimului Erdoğan și-au pus mari speranțe în alianță, deoarece aceasta ar uni partidele dintr-un spectru politic larg – și divizat – pe un singur candidat.
Platforma program a Alianței Naționale
În acest sens, se va guverna cu consultare și consens, în cadrul Constituției, a legilor, separației puterilor în stat, principiilor echilibrului și supravegherii, în conformitate cu reperele convenite și cu principiile și obiectivele sistemului parlamentar consolidat.
Modificările constituționale privind trecerea la sistemul parlamentar consolidat vor fi finalizate și puse în aplicare în cel mai scurt timp. Repartizarea ministerelor se va stabili în funcție de numărul deputaților aleși de partidele politice care formează Alianța Națiunii la alegerile parlamentare generale. Fiecare dintre partidele alianței va fi reprezentat în cabinet de cel puțin un ministru.
Numirea și revocarea miniștrilor se va face de către Președinte, de comun acord cu șeful partidului politic din care fac parte.
Repartizarea puterilor și atribuțiilor către Cabinetul Prezidențial (vicepreședinți și miniștri) va fi stabilită printr-un decret prezidențial.
Reînnoirea alegerilor, declararea stării de urgență, politicile de securitate națională, hotărârile prezidențiale, decretele și procedurile generale de reglementare și numirile la nivel înalt se vor face de către președinte în consens cu liderii partidelor incluse în Alianța Națiunii.
Vor fi stabilite mecanisme de coordonare a cooperării activităților legislative în timpul procesului de tranziție.
Odată cu finalizarea tranziției la sistemul parlamentar consolidat, va lua sfârșit și calitatea de membru de partid politic a actualului Președinte.
Primarii din Istanbul și Municipiul Metropolitan Ankara vor fi numiți vicepreședinți în momentul oportun de către Președintele Republicii și cu atribuții definite.
Memorandumul inițial
- se va elimina dreptul de veto al Președintelui, care slăbește funcția legislativă a Marii Adunări Naționale
- mandatul Președintelui va fi de 7 ani și doar pentru un mandat
- persoana aleasă Președinte va fi revocată din partidul său și la expirarea mandatului nu va mai putea participa la politica activă.
- pragul electoral va fi coborât la 3%
- partidele politice care primesc cel puțin 1% din voturi, vor fi eligibile pentru ajutor de la trezorerie
- se va reaplica procedura de interogare a Guvernului, a primului ministru și a miniștrilor
- vor fi incluse în programa de învățământ, începând din clasa I a școlii primare, cursurile privind drepturile omului și egalitatea de gen.
Actuala putere scade în sondajele electorale
Potrivit unui sondaj electoral realizat de ALF Research în a treia săptămână a lunii februarie, ponderea voturilor principalului partid de guvernământ, prezidat de Recep Tayyip Erdoğan, a scăzut sub 30%.
Sondajul de opinie publicat a scos la iveală problemele întâmpinate de Alianța Populară aflată la guvernare.
Potrivit rezultatelor sondajului, rata de vot a Alianței Populare este de 35,1%, în timp ce rata de vot a opoziției, Alianța Națiunilor, este de 47,6%.
Pentru fiecare dintre principalele partide din Turcia, intențiile de vot ale alegătorilor sunt:
* AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), președinte Recep Tayyip Erdoğan: 29,5%
* CHP (Partidul Popular Republican), președinte Kemal Kılıçdaroğlu: 27,8%
* Partidul IYI (președinte Meral Akșener): 15,7%
* HDP (Partidul Democrat Popular), condus de copreședinții Pervin Buldan și Mithat Sanca: 9,8%
* MHP (Partidul Mișcării Naționaliste), președinte Devlet Bahçeli: 5,6%
Cine este Kemal Kılıçdaroğlu?
Kemal Kılıçdaroğlu, de profesie economist, este din 22 mai 2010 președinte al Partidului Popular Republican (CHP). La alegerile generale desfășurate între anii 2002 și 2015, acesta a intrat în Parlament în calitate de deputat.
Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli. În discursul său din 9 octombrie 2018, declara că strămoșii lui au venit din regiunea Khorasan a Iranului și au avut o contribuție mare la turcificarea Anatoliei în timpul perioadei selgiucide. Kılıçdaroğlu susține că străbunicul său a fost Seyyid Mahmud Hayrânî, al cărui mormânt se află în Akşehir.
În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, după care a început să lucreze la Ministerul Finanțelor. După ce a devenit expert contabil, Kılıçdaroğlu a rămas un an în Franța.
În 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generală Venituri din Ministerul Finanțelor, apoi director general adjunct al aceleiași instituții.
În 1992, Kemal Kılıçdaroğlu a fost numit director general în cadrul unei instituții nou înființate pentru gestionarea pensiilor (Bağ-Kur). Ulterior, a fost subsecretar adjunct la Ministerul Muncii și Securității Sociale pentru o scurtă perioadă. În 1994, a fost selectat drept „Birocrat al anului” de către revista Economic Trend.
La vârsta de 51 de ani, în ianuarie 1999, Kemal Kılıçdaroğlu s-a pensionat din proprie inițiativă de la Direcția Generală de Asigurări Sociale.
Ascensiunea în CHP
Kemal Kılıçdaroğlu a fost numit pe criterii politice membru al Consiliului de Administrație la una din băncile cu capital de stat, İş Bankası.
În 2009 a candidat la alegerile pentru primăria din Istanbul, dar a ocupat locul 2, cu 37% din voturi.
În 2010, după ce fostul președinte CHP, Deniz Baykal, a demisionat din funcția de președinte, Kılıçdaroğlu a fost ales președinte al partidului. Sub conducerea lui, la alegerile generale din Turcia din anul 2011, CHP a crescut cu 5,11%.
După ce candidatul CHP la alegerile prezidențiale din 2014, Ekmeleddin İhsanoğlu, a pierdut alegerile, în cadrul partidului au crescut criticile împotriva lui Kemal Kılıçdaroğlu. Cu toate acestea, în același an a fost reales ca președinte general al Partidului Popular Republican (CHP).
Despre CHP
Mult timp, Partidul Popular Republican (CHP) a fost văzut ca un purtător de standard al secularismului, ceea ce a produs un conflict cu conservatorii Turciei. De asemenea, prin mesajele naționaliste, CHP a înstrăinat milioanele de kurzi.
Partidul a fost fondat sub conducerea marelui lider Mustafa Kemal Atatürk, la 9 septembrie 1923, sub numele de „Partidul Poporului”.
În 1924, a fost redenumit „Partidul Popular Republican”.
În 1927, „Republicanismul”, „Populismul”, „Naționalismul” și „Secularismul” au fost adoptate ca cele 4 principii de bază ale CHP. În 1935, s-au adăugat principiile „Statismului” și „Reformismului”, iar principiile partidului au fost astfel majorate 6.
Cele 6 săgeți din logo-ul partidului simbolizează 6 principii: republicanism, secularism, populism, reformism, naționalism, statism.
CHP, sub conducerea fondatorului său și a primului președinte Atatürk, este partidul care a câștigat independența națională, a înființat Republica, a desființat sultanatul, a pus capăt califatului și a asigurat Unitatea Națională.
El a modelat Republica Turcă modernă cu reformele pe care le-a efectuat în domeniile sociale și a fost pionier în dezvoltarea industriei și economiei naționale.
CHP a creat drumul de la partid unic la regim pluripartidist
În ciuda tuturor posibilităților poziției de partid unic după cel de-al Doilea Război Mondial, CHP și-a continuat misiunea de pionierat în procesul de democratizare al Turciei prin asigurarea tranziției la regimul pluripartidist.
De asemenea, CHP a fost pionier în instituționalizarea opoziției într-un regim democratic. În acest context, s-a luptat să realizeze schimbări în instituționalizarea regimului democratic parlamentar și să dezvolte drepturile și libertățile fundamentale.
Odată cu maturizarea claselor sociale, în cadrul unor dinamici precum migrația, urbanizarea și industrializarea care au apărut ca reflectări ale procesului de modernizare prin care a trecut Turcia în anii 1960, CHP s-a deschis spre stânga și s-a poziționat în spectrul politic ca partid de mijloc-stânga.
Definindu-și ideologia cu conceptul de „stânga democratică” în anii 1970, CHP a vizat „schimbarea ordinii” prin reformele sociale. În acest proces, CHP s-a transformat din „partid de stat” în „partidul poporului”.
CITEȘTE ȘI: Președintele Erdoğan, optimist în privința alegerilor din data de 14 mai
3 comentarii la „Este oficial: Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul opoziției din Turcia la alegerile prezidențiale”