Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-a înscris astăzi pentru al treilea mandat prezidențial, pe listele Alianței Populare, formată din AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării și MHP – Partidul Mișcării Naționaliste.

Candidatul la președinție al Alianței Populare, actualul președinte al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a depus în acest sens o cerere la Consiliul Electoral Suprem (YSK) pentru alegerile care vor avea loc pe 14 mai.

Este de așteptat ca cele două partide, AKP și MHP, să rămână aliate doar pentru candidatura prezidențială și să facă liste separate pentru parlamentari.

Erdoğan, care a fost ales președinte de două ori, la alegerile din 2014 și 2018, a depus documentele necesare la Consiliul Electoral Suprem. Mai exact, din 1994, când la primăria din Istanbul, Recep Tayyip Erdoğan a câștigat 12 runde de alegeri și 3 referendumuri.

Opoziția contestă candidatura lui Erdoğan

Alte partide decât cele care formează Alianța Populară spun că președintele Recep Tayyip Erdoğan nu poate candida pentru a treia oară, conform Constituției.

Astfel, opoziția din Turcia a anunțat va face apel la Consiliul Electoral Suprem pentru a analiza legalitatea candidaturii lui Erdoğan.

Biografia lui Recep Tayyip Erdoğan

Conform Anadolu Agency, Recep Tayyip Erdoğan s-a născut la Istanbul, în data de 26 februarie 1954, părinții săi fiind din provincia Rize. Erdoğan a absolvit în 1965 școala primară Kasımpaşa Piyale și, în 1973, Liceul Imam Hatip din Istanbul. Acesta și-a finalizat studiile universitare la Universitatea Marmara, Facultatea de Științe Economice și Comerciale, pe care a absolvit-o în 1981.

Cunoscut pentru interesul său pentru sport, o perioadă a jucat fotbal, dar tatăl său nu i-a permis să devină fotbalist profesionist.

În timpul studenției, a jucat un rol activ în filialele studențești ale Uniunii Naționale a Studenților Turci, iar în 1976 a fost ales președinte al filialei de tineret Beyoğlu a Partidului Salvării Naționale (MSP) și președinte al Filialei de Tineret MSP Istanbul.

Din 1978 este căsătorit cu Emine Erdoğan, originară din Siirt, și împreună au 4 copii, două fete și doi băieți.

Cariera politică

Recep Tayyip Erdoğan și-a continuat îndatoririle în Partidului Salvării Naționale (MSP) până în 1980. A lucrat ca manager senior în sectorul privat până în 12 septembrie 1980, când partidele politice au fost interzise printr-o lovitură de stat militară.

În anul 1983 a revenit la politică, odată cu înființarea Refah Partisi (Partidul Bunăstării), devenind în 1985 președintele filialei partidului din provincia Istanbul.

La alegerile din 27 martie 1994, Erdoğan a câștigat funcția de primar al Istanbulului, cu 25,19% din voturi.

Condamnarea la închisoare

În 1999, Recep Tayyip Erdoğan a fost condamnat la închisoare pentru că în timp ce se adresa cetățenilor din Siirt în 199, a citit poezia „Rugăciunea soldatului”, semnată de Ziya Gökalp. Din cauza sentinței a fost demis din funcția de primar al Istanbulului.

Eliberat din închisoare după 4 luni, la 24 iulie 1999, Erdoğan și-a continuat activitatea politică și a fondat AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării, care și-a definit poziția politică drept „democrație conservatoare”.

La alegerile generale din 2002, AKP a ajuns la putere cu 34,6% din voturi, luând aproape două treimi din majoritatea parlamentară. Întrucât în urma condamnării din 1999 Erdoğan avea interdicție pentru a fi ales, cel de-al 58-lea guvern a fost înființat de un deputat al partidului său, Abdullah Gül.

La alegerile din 9 martie 2003, după ce a fost înlăturat obstacolul din calea candidaturii sale pentru parlament, Erdoğan a intrat în Marea Adunare Națională a Turciei. În data de 15 martie 2003, acesta a preluat funcția de prim-ministru de la Abdullah Gül și a format cel de-al 59-lea guvern.

La alegerile din 22 iulie 2007, AKP a câștigat alegerile cu 46,6% din voturi și a format cel de-al 61-lea guvern, la fel la alegerile din 12 iunie 2011, Erdoğan ocupând astfel de 3 ori funcția de premier.

Alegerile locale

La alegerile locale din 28 martie 2004, partidul președintelui Erdoğan, AKP, a câștigat cu 40,2%, la alegerile din 29 martie 2009 a câștigat cu 38,6%, la alegerile din 30 martie 2014 cu 45,5% și cu 44,06% alegerile locale din 31 martie 2019.

Referendumuri

La referendumul privind modificarea constituțională din 21 octombrie 2007, Erdoğan a câștigat cu 69%, iar la referendumul privind modificarea constituțională din 12 septembrie 2010, a câștigat cu 58%.

Alegerile prezidențiale

În primul tur al alegerilor din 10 august 2014, președintele Erdoğan a fost ales cel de-al 12-lea președinte al Republicii Turcia cu 52% din voturi, iar în ziua de 27 august 2014, a demisionat din partidul său, conform obligației președintelui ales.

În data de 28 august 2014 și-a primit mandatul prezidențial și a depus jurământul în Adunarea Generală a Marii Adunări Naționale a Turciei.

Ulterior, a efectuat studii pentru trecerea la Sistemul Prezidențial, care ulterior se va numi Sistemul de Guvernare Prezidențial, iar cu sprijinul președintelui MHP, Devlet Bahçeli, la referendumul din 16 aprilie 2017, trecerea la sistemul prezidențial a fost acceptată cu 51,4% din voturi.

A redevenit președintele AKP, după trecerea la sistemul prezidențial

Odată cu modificarea constituțională în urma referendumului din 16 aprilie 2017, Erdoğan a preluat din nou funcția de președinte al partidului pe care l-a înființat, AKP, și pe care l-a numit „al cincilea copil al meu”.

Odată cu apartenența președintelui Erdoğan la partidul său, perioada de președinție comună a țării și a unui partid a început din nou în Turcia după 57 de ani.

În urma Congresului extraordinar al AKP din data de 21 mai 2017, Erdoğan a fost nominalizat la președinție și a preluat sarcina de președinte AKP de la prim-ministrul Binali Yıldırım.

Pe 24 iunie 2018, Turcia s-a prezentat pentru prima dată la vot în aceeași zi, atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru cele parlamentare. Recep Tayyip Erdoğan a primit 52,38% din voturi și a fost ales primul președinte al sistemului de guvernare prezidențial. În noul sistem, numărul ministerelor a fost redus de la 26 la 16.

A traversat mai multe crize politice

De-a lungul carierei sale politice, președintele Erdoğan s-a confruntat cu mai multe crize, unele legate de secularism, de rolul armatei în politică etc.

Prima a fost în data de 27 aprilie 2007, când a fost postată o declarație pe site-ul Statului Major General. Declarația șefului Statului Major General a fost „percepută ca o atitudine împotriva guvernului”.

Alta, în 7 februarie 2012 „criza MIT”, (n.n. MIT este agenția oficială de informații a Președinției), care este considerată una dintre operațiunile Organizației Teroriste Fetullah (FETÖ) împotriva guvernului. Procurorul public din Istanbul, Sadrettin Sarıkaya, i-a chemat pe ofițerii de informații, inclusiv pe subsecretarul MIT, Hakan Fidan, să depună mărturie.

Tentativa de lovitură de stat a FETÖ din 17 decembrie  2013

Ancheta declanșată în data de 17 decembrie 2013 de către procurorul de atunci din Istanbul, Celal Kara, împotriva unora dintre copiii miniștrilor, oamenilor de afaceri și directorilor generali de bănci, a fost una care a zguduit Turcia.

În ancheta desfășurată împotriva legii, până la 25 decembrie 2013, au fost luate multe decizii de interceptare telefonică. Prim-ministrul, ministrul și înalții administratori de stat, care beneficiază de imunitate, au fost ascultați în mod ilegal, iar numele lor au fost adăugate la dosar.

Al doilea val al anchetei a avut loc la 25 decembrie 2013, când a fost întocmit un proces-verbal de către polițiști care erau membri ai FETÖ. În raport, s-a creat percepția că unii oameni de afaceri au fost înfățișați drept finanțatorii organizației teroriste și că prim-ministrul și subsecretarul MIT au fost, de asemenea, în contact cu aceste persoane.

Complotul FETÖ din 17-25 decembrie 2013 s-a inversat la scurt timp mai târziu. Membrii FETÖ din poliție și justiție au fost suspendați din profesie.

15 iulie 2016, încercare sângeroasă de lovitură de stat

După investigațiile complotului din 17-25 decembrie 2013, FETÖ a încercat în data de 15 iulie 2016 o lovitură de stat împotriva guvernului și a președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Lovitura de stat a eșuat, după apelul președintelui turc de a invita națiunea „în piețele și aeroporturile provinciilor noastre”.