Ce se va întâmpla cu sirienii din Turcia?

În decembrie 2024, s-a încheiat războiul civil de aproape 14 ani din Siria, iar noua administrație de la Damasc a făcut progrese semnificative în direcția stabilității. Turcia e țara care are cei mai mulți refugiați din lume, în total 4,4 milioane de refugiați, din care 3,1 milioane erau refugiați sirieni, conform unui document din august 2024. Pe de altă parte, președintele Recep Tayyip Erdoğan declara în august 2021, că „Turcia nu are datoria, responsabilitatea sau obligația de a fi depozitul european pentru refugiați”.

Ce se întâmplă însă cu refugiații sirieni care nu s-au întors din Turcia?

Situația sirienilor din Turcia este complexă și depinde de mai mulți factori politici și sociali. În prezent, există mai multe scenarii posibile pentru viitorul refugiaților sirieni din Turcia: repatrierea voluntară, integrarea în societatea turcă, deși există și tensiuni sociale în unele regiuni ale Turciei, unde populația locală percepe creșterea numărului de refugiați ca fiind o povară economică și socială, plus sprijinul internațional.

La acestea se adaugă evoluțiile politice interne, întrucât la eventuala alegere a unui nou guvern politica față de refugiați ar putea fi schimbată total. De exemplu, unii politicieni turci, în special din partidele de dreapta sau naționaliste, au cerut de mult timp o limitare a numărului de refugiați sirieni și chiar repatrierea lor.

Din cauza refugiaților, în ultimii ani în Turcia au apărut probleme în sistemul medical de stat: 4 milioane de sirieni au fost operați, 5 milioane au primit tratament în regim de internare. În 14 ani, sirienii au primit în total 150 de milioane de servicii în ambulatoriile sistemului medical de stat din Turcia. Toate aceste intervenții au fost efectuate fără nicio plată a sirienilor către aigurările de sănătate.

Mai mult, structura demografică a Turciei a început să se deterioreze, iar în multe orașe, mai ales de la graniță, refugiații sirieni devin majoritari.

239.000 de sirieni au primit cetățenia turcă

După încheierea războiului din Siria, puțin peste 130.000 de sirieni s-au întors definitiv în țara lor. Potrivit cifrelor oficiale, 239.000 de sirieni au primit cetățenia turcă și, doar în Istanbul, în 14 ani s-au născut 2 milioane de copii din familii de refugiați.

Ce au declarat publicației SÖZCÜ politicienii opoziției, referitor la întoarcerea sirienilor?

Turhan Çömez (Partidul İYİ) consideră că în urma războiului civil care a izbucnit în Siria în 2011 politica externă a Turciei a fost „mioapă și nesăbuită”, deoarece a dus la stabilirea a 10 milioane de refugiați. „Invazia refugiaților a adus cu sine multe riscuri de securitate. Războiul civil din Siria s-a încheiat”, spune Turhan Çömez, care adaugă că dacă aceștia vor pleca în țara lor, va fi eliminată povara asupra sistemului de sănătate și distrugerea structurii demografice.

Hasan Öztürkmen (CHP) spune că unele dintre cartierele Turciei seamănă cu străzile din spatele orașului Alep. „Problema demografică a ajuns acum la nivelul unei amenințări. De vreme ce în Siria există o nouă administrație, din moment ce ceea ce voi numiți o „revoluție” este completă, atunci este timpul ca sirienii să se întoarcă acasă”, spune parlamentarul opoziției.

Mahmut Tanal (CHP): „Nu mai există obstacole în calea întoarcerii sirienilor din Turcia, este suficient. Sirienii nu ar trebui să mai fie o povară pentru Turcia și ar trebui să se întoarcă în țara lor”.

Nermin Yıldırım KARA (CHP): „Unii oameni s-au întors în Siria, dar mulți nu vor să se întoarcă. Ei spun că aici s-au născut copiii lor, au locuri de muncă și s-au obișnuit. Este nevoie de o strategie care să nu provoace o nouă mișcare de migrație și să nu îi ignore pe cei care au nevoie de ajutor.”

CITEȘTE ȘI: Cum a gestionat Turcia milioanele de refugiați sirieni (1)

Câți bani a primit Turcia pentru refugiați?

Criza refugiaților sirieni a început în 2011. Din anul 2016, conform Raportului special 06/2024: Instrumentul pentru refugiații din Turcia, suma totală primită de Turcia pentru cei 4,4 milioane de refugiați declarați în mod oficial, din care 3,1 milioane sirieni, este de 11,5 miliarde euro.

La un calcul simplu, UE a oferit pentru 9 ani de zile 2.613 euro pe cap de refugiat, adică 290 euro pe an unui singur refugiat, aproximativ 0,79 euro pe zi! Reamintim că „Instrumentul pentru refugiații din Turcia” a fost creat la sfârșitul anului 2015, ca răspuns la apelul statelor membre de a pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru a ajuta refugiații.

În documentul oficial se mai arată că din 2011 și până în 2016, Turcia cheltuise deja peste 7 miliarde euro din resurse proprii. Conform Deciziei Comisiei Europene din 24 noiembrie 2015, contribuția României la acest instrument a fost de 27.032.502,06 euro.

Mai multe detalii AICI.

Schimbările demografice din Turcia

Turcia se confruntă cu multe provocări demografice din cauza numărului mare de refugiați din Siria, Irak și alte țări din Orientul Mijlociu. Iată câteva dintre principalele schimbări și provocări demografice:

1. Creșterea rapidă a populației: Turcia a primit milioane de refugiați, în special sirieni, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a populației. Numărul total al refugiaților din Turcia pune presiune pe infrastructura națională, sistemul de sănătate, educație și locuințe.
2. Schimbări în structura vârstei: Majoritatea refugiaților sunt tineri, sau au vârste sub 35 de ani, ceea ce duce la o schimbare semnificativă în structura vârstei populației. Acest fapt are un impact major asupra pieței muncii, serviciilor de educație și asistență socială.
3. Migrarea internă: Mulți refugiați s-au stabilit în marile orașe, cum ar fi Istanbul, Ankara și Gaziantep, ceea ce a condus la creșterea populației urbane și la o presiune suplimentară asupra infrastructurii urbane. De asemenea, a crescut competiția pentru locuri de muncă și pentru resursele publice.
4. Provocări în educație și integrare: Cu un număr mare de tineri refugiați, Turcia se confruntă cu provocări legate de integrarea acestora în sistemul educațional. Deși au fost făcute progrese, mulți copii refugiați nu sunt interesați de educație sau au dificultăți în a învăța limba turcă. Acesta e un risc de marginalizare și excluziune socială pe termen lung.
5. Tensiuni economice și sociale: Prezența unui număr mare de refugiați a creat tensiuni economice și sociale. Competiția pentru locuri de muncă, locuințe și servicii publice duce la resentimente între populația locală și refugiați. De asemenea, poate exista o presiune suplimentară asupra sistemului de asistență socială.
6. Diversificarea culturală: Refugiații aduc cu ei diferite culturi și tradiții, ceea ce poate îmbogăți diversitatea culturală a Turciei. Cu toate acestea, acest lucru poate duce și la conflicte de identitate și la dificultăți în procesul de integrare.
7. Pensiile și sistemul de asigurări sociale: În contextul în care refugiații sunt tineri, dar nu toți sunt angajați sau contribuie la sistemul de asigurări sociale, Turcia se confruntă cu provocări legate de sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii și a asigurărilor sociale.

Schimbările demografice pot afecta pe termen lung dezvoltarea economică și socială a Turciei. În acest sens, e nevoie de politici adaptate pentru integrarea eficientă a refugiaților și gestionarea diversității demografice.