„Instrumentul pentru refugiații din Turcia” (FRIT), publicat în 2024 de Curtea de Conturi Europeană, arată că bugetul de 6 miliarde euro al UE a fost suplimentat în perioada 2017-2023. Această sumă este cu 2 miliarde de euro sub formă de finanțare obișnuită în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) și cu 535 de milioane de euro prin intermediul ajutorului umanitar. În plus, Comisia a asigurat continuarea principalelor intervenții FRIT printr-o alocare suplimentară de 3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2023. Din 2015, Turcia găzduiește în total 4,4 milioane de refugiați, din care 3,1 milioane sunt refugiați sirieni, conform unui document din august 2024.

Reamintim că „Instrumentul pentru refugiații din Turcia” a fost creat la sfârșitul anului 2015, ca răspuns la apelul statelor membre de a se pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru a ajuta refugiații. În documentul oficial se arată că „Turcia a cheltuit deja peste 7 miliarde EUR din resursele proprii”. Turcia a participat la reuniuni doar cu rol consultativ.

Conform Deciziei Comisiei Europene din 24 noiembrie 2015, contribuția României la acest instrument este de 27.032.502,06 euro.

Cum a fost gestionat sprijinul european?

Curtea de Conturi Europeană a examinat într-un audit, derulat între decembrie 2022 – iulie 2023, modul în care Comisia Europeană a gestionat instrumentul pentru refugiați. În acest context e important de luat în calcul și strămutarea în curs a refugiaților sirieni și numărul în creștere de sosiri ilegale în Turcia din Afganistan. Acestea reprezintă provocări mari pentru coeziunea socială dintre refugiați și comunitățile-gazdă, în special în contextul încetinirii creșterii economice din Turcia.

Printre concluzii, auditul arată că Instrumentul pentru refugiații din Turcia a oferit un sprijin relevant refugiaților și comunităților-gazdă. Implementarea unor proiecte a suferit întârzieri importante, iar costurile nu au fost evaluate în mod sistematic.

În sectorul educației, impactul finanțării din FRIT asupra integrării și succesului copiilor refugiați în sistemul de învățământ turc nu a putut fi evaluat. Curtea nu a putut evalua nici impactul construcției de școli asupra beneficiarilor, din cauza limitărilor datelor furnizate de Ministerul Educației Naționale din Turcia.

Raportul din 2018 privind refugiații

Curtea de Conturi Europeană a analizat în auditul publicat anul trecut situația măsurilor luate în urma celor 6 recomandări pe care le-a formulat în Raportul special nr. 27/2018, axat pe componenta umanitară.

„Curtea a constatat că, într-un context dificil, „Instrumentul pentru refugiații din Turcia” a mobilizat într-un timp scurt 3 miliarde de euro de la bugetul UE și de la statele membre ale UE pentru a asigura un răspuns rapid la criza refugiaților. Cu toate acestea, el nu și-a atins pe deplin obiectivul de a coordona acest răspuns într-un mod eficace. Proiectele auditate au furnizat un sprijin util pentru refugiați; majoritatea au obținut realizările preconizate, dar jumătate dintre ele nu au produs încă rezultatele așteptate.”

Cele 6 recomandări primite în 2018 pentru refugiații de pe teritoriul Turciei au fost:

1. să răspundă mai bine nevoilor refugiaților în materie de infrastructuri municipale și de sprijin socioeconomic;
2. să îmbunătățească raționalizarea și complementaritatea ajutorului;
3. să pună în aplicare o strategie pentru tranziția de la ajutor umanitar la asistență pentru dezvoltare;
4. să îmbunătățească eficiența proiectelor de ajutor în numerar;
5. să discute cu autoritățile turce necesitatea îmbunătățirii mediului de operare pentru ONG-uri;
6. să intensifice monitorizarea și raportarea cu privire la „Instrumentul pentru refugiații din Turcia.”

Finanțarea post-„Instrumentul pentru refugiații din Turcia” (FRIT) de 3 miliarde de euro nu a fost inclusă în mod direct în sfera auditului din 2024. Curtea de Conturi a luat însă în considerare aceste fonduri atunci când a examinat sustenabilitatea proiectelor finanțate în cadrul celei de a doua tranșe și impactul cutremurelor din februarie 2023 asupra proiectelor FRIT.

Tranșa a doua de finanțare

În mai 2019, Comisia Europeană a elaborat o notă privind tranziția durabilă, care a identificat faptul că abordarea nevoilor viitoare va necesita investiții suplimentare din bugetul național al Turciei. Delegația turcă din comitetul director a obiectat însă cu privire la termenul „tranziție durabilă”, susținând că accentul ar trebui pus pe repartizarea echitabilă a poverii între Turcia și UE.

În cadrul reuniunii Consiliului de asociere din martie 2019, Turcia a solicitat sprijin financiar suplimentar din partea UE. La începutul anului 2020, Comisia a convenit asupra unei tranșe suplimentare de finanțare a ajutorului umanitar în valoare de 535 de milioane de euro. În plus, în urma concluziilor Consiliului European din iunie 2021, UE a alocat pentru perioada 2021-2023 o sumă de 3 miliarde de euro pentru refugiații din Turcia.

În paralel, și în pofida reticenței Turciei, Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și-a intensificat eforturile de a obține angajamentul autorităților turce de a continua sprijinul pentru refugiați după încheierea „Instrumentului pentru refugiații din Turcia” (FRIT).

Comisia Europeană a încercat să îmbunătățească mediul de operare pentru ONG-uri (internaționale) care acționează în Turcia, dar rezultatele sunt limitate. În octombrie 2021, Ministerul de Interne din Turcia a emis o circulară de modificare a legii privind asociațiile. De atunci, numeroase ONG-uri din domeniul drepturilor omului au fost supuse unor audituri, inclusiv cele care primeau fonduri internaționale.

Sistemul de sănătate

Provinciile din sudul și sud-estul Turciei au fost expuse unui aflux important de refugiați sirieni, acest fapt fiind o presiune substanțială asupra infrastructurii municipale, de sănătate și de educație. Situația a antrenat un deficit de personal medical, de echipamente medicale, de paturi de spital, de școli și de cadre didactice pentru întreaga populație – atât pentru comunitățile-gazdă, cât și pentru refugiați. În fața acestui aflux ridicat de refugiați, erau necesare investiții rapide și de amploare pentru a se evita tensiunile.

Centrele medicale pentru migranți au fost alese pe baza unei evaluări a nevoilor efectuate de Ministerul Sănătății din Turcia. În această evaluare se arăta că era necesară o unitate medicală pentru migranți la fiecare 4.000 de refugiați. Același standard este utilizat pentru centrele de medicină de familie turce.

Datele colectate arată că nevoile sirienilor în ceea ce privește centrele medicale sunt mai mari decât cele ale cetățenilor turci. Guvernul turc a decis însă să aplice același standard, mai degrabă decât să facă distincție între persoanele de naționalitate siriană și cele de naționalitate turcă.

Cu toate acestea, nevoile populației siriene nu au fost întotdeauna pe deplin abordate din cauza creșterii continue a acestei populații în toate provinciile. Începând din 2022, capacitatea reală a devenit insuficientă în 25 dintre cele 30 de provincii care găzduiesc un număr mare de refugiați.

Sistemul de educație

Referitor la educație, școlile care urmau să beneficieze de sprijin din partea UE au fost selectate pe baza unei evaluări a nevoilor efectuate de Ministerul Educației Naționale din Turcia. Lista școlilor selectate nu a fost comunicată Comisiei. Astfel, Curtea nu a putut stabili dacă nevoile refugiaților au fost satisfăcute în mod adecvat. În plus, e foarte greu să fie acoperite nevoile tuturor beneficiarilor.

Doar 65% dintre elevii sirieni sunt școlarizați

Numărul cadrelor didactice și al școlilor din Turcia este insuficient pentru a integra 1.000.000 de copii refugiați. Din datele obținute de la Banca Mondială reiese că în ianuarie 2023 erau școlarizați doar 65 % dintre elevii sirieni care aveau nevoie de educație formală.

Infrastructura

În ceea ce privește proiectele de infrastructură, cauzele cele mai frecvente ale întârzierilor au fost modificările de proiectare, ca urmare a noilor reglementări de protecție antiseismică adoptate în Turcia în 2018. De asemenea, un impact l-a avut în 2018 și deprecierea lirei turcești în raport cu euro, apoi pandemia de COVID-19 și noi proceduri de licitație.

Impactul cutremurelor asupra proiectelor

În februarie 2023, după cele două cutremure devastatoare care au avut loc în sudul Turciei și în nordul Siriei, delegația UE a reacționat rapid pentru a obține o imagine de ansamblu a daunelor și a pierderilor suferite de proiectele FRIT.

Din raport a reieșit că era necesar un buget suplimentar de 632,4 milioane de euro pentru ca proiectele să poată fi finalizate conform planificării inițiale. Partenerii de implementare solicitaseră deja o sumă suplimentară de 554 de milioane de euro înainte de cutremure pentru a acoperi inflația ridicată și creșterea prețurilor la construcții.

Numărul refugiaților sirieni, în scădere

P entru prima dată în aproape 7 ani, numărul sirienilor aflați în statut de protecție temporară în Turcia a scăzut sub 3.000.000, anunță BBC. Ministrul Afacerilor Interne, Ali Yerlikaya, declara în 20 noiembrie 2024 că numărul sirienilor a scăzut după investigațiile la adresele refugiaților, de la 2.935,742, la 2.936.252 refugiați sirieni.

Se crede că o parte semnificativă a sirienilor din Turcia trăiesc cu statut de protecție temporară datorită oportunităților oferite. În 2012, în Turcia numărul refugiaților sirieni era de 14.237, iar în 2016 a sărit la 2.834.441, În anul 2017, a crescut la peste 3 .000.000, iar în 2017 și a ajuns la 3.426.786.

În 2021, numărul sirienilor a ajuns la 3.737.369, cel mai ridicat nivel de până acum. Cu toate acestea, după 2021, numărul a început să scadă continuu. Întoarcerile în Siria și traversările ilegale către Europa sunt considerate printre cele mai importante motive pentru scăderea numărului.

Ministrul turc de interne, Ali Yerlikaya, a declarat că „729.761 de sirieni s-au întors între 2016 – 2024” și doar în 2024 s-au întors în țara lor 114.083 de sirieni. Acești oameni sunt dislocați în nordul Siriei, unde Turcia a efectuat operațiuni majore. Autoritățile subliniază că aceste returnări „sunt în conformitate cu dreptul internațional și se fac în mod voluntar”. Numărul cetățenilor sirieni care au dobândit cetățenia turcă este de 238.768.