Harta refugiaților aflați în Istanbul. De ce sirienii nu pot fi considerați „refugiați”

Astăzi a fost publicată o hartă a refugiaților din Istanbul, la inițiativa unui parlamentar turc, Gürsel Tekin (CHP). Acesta spune că această hartă este rezultatul unor cercetări pe teren, cu oficiali publici și administratori locali.

Sunt foarte ușor de identificat locurile din cele 39 de districte (cartiere) ale Istanbulului în care trăiesc peste 2 milioane de străini cu „statut de protecție temporară, permis de ședere sau statut ilegal”. Aceștia au venit din Siria, dar și din Afganistan, Pakistan, Irak, Uganda, Nigeria, Congo și Libia.

Străinii de naționalitate iraniană, irakiană și rusă locuiesc în Kadıköy, mongolii și cetățenii din țările africane formează comunități în Șișli. În cartierul Eyüp sunt afgani, pakistanezi, sirieni și turkmeni, în cartierul Arnavutköy sunt sirieni, sudanezi și rohingya, în Esenyurt sunt sirieni, afgani și pakistanezi, dar și străini din țări precum Egipt, Tunisia, Maroc, Uganda, Nigeria, Congo. Datele arată, de asemenea, că în cartierul Esenyurt sunt 250.000 de refugiați, dintr-o populație a cartierului de aproximativ 1 milion de persoane, așadar procentul acestora este de 25%. „Este imposibil ca Esenyurt sau orice alt cartier să facă față unei asemenea creșteri a populației. Nu avem nici infrastructura instituțională, nici infrastructura orașului care să poată face față unei creșteri atât de mari a populației. într-un timp atât de scurt”, spune parlamentarul turc.

Conform cifrelor oficiale anunţate de Biroul Guvernatorului, în Istanbul sunt 1,3 milioane de străini, dar cifra nu include migranții ilegali! Studiile arată că 97% dintre ei lucrează ilegal, nu au asigurare și sunt plătiți sub salariul minim. Gürsel Tekin spune că adesea acești refugiați sunt folosiți de bandele de prostituție, droguri, organizații teroriste.

Solicitanții de azil au, de asemenea, un impact puternic asupra pieței imobiliare din Istanbul. „Prețurile chiriilor au crescut astronomic în districte precum Esenyurt, Bağcılar și Sultanbeyli. Oamenii întâmpină mari dificultăți în a găsi o casă. Au apărut dispute între chiriași și cei care își închiriază casele.”

Parlamentarul turc Gürsel Tekin, reprezentant al partidului de opoziție CHP, spune că problema ar putea fi rezolvată prin stabilirea păcii în Siria și protejarea securității granițelor Turciei, declarând că 91% din populația Turciei dorește o soluție permanentă, realistă.

De ce sirienii nu ar putea fi considerați „refugiați”

Gürsel Tekin reamintește că statutul de refugiat este reglementat de Convenția ONU din 1951:  „Toți trebuie să folosim conceptele corect. Statutul de refugiat este reglementat de Convenția ONU din 1951. Doar cei care vin din Europa sunt considerați „refugiați”. De aceea sunt foarte puțini străini cu statut de refugiat în acest moment. Sirienii sunt străini cu „statut de protecție temporară”. Aceștia se află aici în conformitate cu „Legea privind străinii și protecția internațională” din 2013 și Regulamentul de protecție temporară din 2014. Potrivit cifrelor oficiale, există 3,7 milioane de persoane cu acest statut. Imigrant înseamnă o persoană care se mută legal din țara de origine în altă țară în scopuri economice. Sunt cei cărora li se acordă un permis de ședere în cadrul migrației regulate. 1,4 milioane de oameni sunt în acest statut în Turcia. (…) Prin urmare, potrivit estimărilor oamenilor de știință, în Turcia se află în total 8 milioane de solicitanți de azil cu statut de protecție temporară, cu permis de ședere sau care au intrat ilegal.”