Într-o analiză publicată azi de jurnalistul Osman İkiz pentru publicația Cumhuriyet se punctează încă o dată faptul că Turcia nu va renunța la niciuna din condițiile aderării Suediei și Finlandei la NATO. După recentul atac terorist de la Istanbul, cu atât mai mult va conta poziția Suediei în relația cu YPG / PKK.

CITEȘTE ȘI: De ce Turcia nu aprobă aderarea Suediei și Finlandei la NATO

„Când Suedia a solicitat aderarea la NATO a sperat că va fi primită imediat, cu covoare roșii întinse în fața ei. Afirmarea condițiilor de către Turcia a șocat. Pentru poporul suedez, care credea că lumea se învârte în jurul lor, a fost ca o umilință să accepte că aderarea la NATO trebuie aprobată de Turcia.”

Osman İkiz readuce în discuție poziția ministrului suedez de externe, care nu a ezitat să amenințe Turcia: „Marile state ne susțin”.

La scurt timp de la solicitarea Suediei de a deveni membru NATO, Turcia a ridicat problema celor 400 de teroriști, membri ai organizației PKK, ce au ajuns în Suedia în perioada 2013 – 2022.

Presa turcă arată că transportul teroriștilor răniți din Siria și Irak e asigurat de „Centrul Comunitar Kurd Democrat Suedez”, afiliat PKK. Ministerul Sănătății din Suedia asigură toate condițiile pentru tratarea teroriștilor, iar după însănătoșire unii dintre ei se întorc în Siria și Irak și se alătură din nou organizației teroriste.

Ministrul suedez, către YPG / PKK, în 2021: „Eu sunt muntele în care puteți avea încredere”

În 12 decembrie 2021, presa din Turcia titra: „După ce delegația Departamentului de Stat al SUA s-a întâlnit luna trecută cu organizația teroristă YPG, filiala siriană a PKK, a avut loc încă o întâlnire cu organizația. De aceasta dată, vizita la YPG a fost făcută sub conducerea ministrului suedez de externe, Ann Linde”.

În analiza din Cumhuriyet, Osman İkiz spune că Turcia nu uită faptul că fostul ministrul suedez de externe, Ann Linde (mandat din 10 septembrie 2019 – 18 octombrie 2022), în 12 decembrie 2021, la întâlnirea cu organizația teroristă PKK din Stockholm, a promis un sprijin deplin și un ajutor de 376 de milioane de dolari în 2023.

 „Eu sunt muntele în care puteți avea încredere”, le spunea ministrul suedez membrilor PKK.

Într-o postare pe Twitter, același ministrul suedez de externe, Ann Linde, declara că țara sa continuă să fie parteneră cu YPG. „Am avut o conversație sinceră cu Ilham Ahmed despre situația din nord-estul Siriei. Suedia rămâne un partener activ”, posta Ann Linde.

Același ministru suedez a scandalizat opinia publică din Turcia, când a postat o fotografie în care apare alături de o militantă PKK în haine de gherilă.

„În parlamentul suedez, la fiecare mandat sunt 6-7 deputați de origine kurdă”

Conform presei din Turcia, administrația suedeză furnizează PKK arme de sute de milioane de euro, muniție și materiale de război și oferă, de asemenea, un sprijin mare activităților media și propagandistice ale organizației. Mai mult, administrația suedeză, ar avea în parlament în fiecare mandat 6 -7 deputați de origine kurdă.

Politicianul și scriitorul kurd İbrahim Güçlü, care locuiește de mulți ani în Suedia, a atras atenția asupra Fundației Olof Palme, care acționează ca o punte între PKK și administrația suedeză.

Reamintind că PKK a ucis kurzi precum Çetin Güngör și Enver Ata, İbrahim Güçlü a declarat: „Organizația poate organiza demonstrații în masă în multe regiuni, inclusiv capitala țării și amenință pe cei care nu sunt printre ei. Înainte de asasinarea lui Olof Palme, Abdullah Öcalan a cerut azil politic în Suedia. Când a fost respins, a amenințat în mod deschis, iar apoi a urmat asasinarea lui Hüseyin Hayri Güler, cu numele de cod „Harun”.

Suedia, o țară neutră sau nu?

În analiza din publicația Cumhuriyet se arată că dorința Suediei de a deveni membru NATO nu înseamnă altceva decât formalizarea relației dintre cele două părți, făcând trimitere la cartea jurnalistului Mikael Holmström, „The Secret Alliance-Sweden’s Secret NATO Connections”. Acolo este descris modul în care după al Doilea Război Mondial Suedia a servit NATO, ca membru loial.

În timp ce întreaga lume credea că Suedia este neutră și oamenii ei sunt mândri de neutralitatea ei, s-a dovedit că de fapt Stockholm se comporta ca un membru al NATO.

În analiză se mai arată că Suedia a dublat deja costurile de apărare, că s-a adaptat la standardul NATO, și că și-a echipat armata cu sisteme americane de arme.

„Deci, libera circulație a PKK în Suedia și ajutorul acordat YPG/PYD pot fi explicate prin relația SUA-NATO? Altfel nu se poate”, se întreabă Osman İkiz.

Jurnalistul turc punctează în analiza sa din Cumhuriyet și etapele discuțiilor aderării Turciei la Uniunea Europeană, făcând un rezumat al tacticii pe care Uniunea Europeană și Occidentul au folosit-o până acum în relațiile lor cu Turcia.

CONTEXT: Memorandumul tripartit și lista persoanelor care trebuie extrădate

Turcia, Finlanda și Suedia au semnat un Memorandum la Madrid, în data de 28 iunie 2022, referitor la aderarea celor două țări la NATO. După cum declara la momentul respectiv președintele Recep Tayyip Erdoğan, „semnăturile celor 3 miniștri de externe nu înseamnă că problema este deja rezolvată”.

Prin semnarea memorandumului, Finlanda și Suedia s-au angajat să nu sprijine PKK/YPG sau Grupul Terorist Gülenist (numiți în Turcia membri FETÖ). De asemenea, cele două țări vor da curs cererilor în așteptare pentru deportarea sau extrădarea suspecților de terorism. Turcia a solicitat ca 45 de persoane să fie extrădate: 33 din Suedia și 12 din Finlanda.

Membrii PKK pe care Turcia îi dorește extrădați din Suedia sunt: Derdiye Kül, Nuray Şen, Cahide Adsay, Aysen Alhan, Mehmet Sıraç Bilgin, Mehmet Filiz, İsmet Kayhan, Halef Tak, Aziz Turan, Ragıp Zarakolu.

Din Finlanda, pe lista membrilor PKK propuși spre extrădare se află: Sultan Aktepe, Sezgin Çırık, Burcu Ser, Osman Yağmur, Tekin İstekli și Acar Delil.

De asemenea, Turcia a făcut 443 de cereri de extrădare pentru unii membri PKK aflați pe teritoriul altor țări.

Țările care au respins cererile de extrădare a membrilor PKK

Dintre acestea, 234 au fost respinse. Germania a respins 64 din 86 de cereri, Elveția 52 din 65, Franța 20 din 48, Austria 7 din 9, Belgia 11 din 22, Anglia 7 din 10, Bulgaria 9 din 13, Olanda 7 din 14 cereri, Italia 8 din 12 solicitări, Danemarca a respins toate cele 4 solicitări, Armenia a respins 2 din 4 solicitări, Spania 4 din 7 solicitări, Finlanda 3 din 5 solicitări și Suedia a respins toate cele 3 solicitări.

Turcia, singură în lupta împotriva terorismului

Prezent în luna august la cea de-a 13-a Conferință a Ambasadorilor, ministrul Justiției din Turcia, Bekir Bozdağ declara: „Când există cereri de extrădare legate de terorişti sau crime teroriste, Europa rămâne, din păcate, oarbă şi surdă la cererile Turciei şi acţionează foarte protector”.