Una dintre cele mai lungi și mai întunecate zile ale Republicii Turcia a fost cea de 15 iulie 2016, atunci când a fost împiedicată tentativa de lovitură de stat a membrilor Organizației Teroristă Fetullah (FETÖ), din cadrul Forțelor Armate Turce.

Organizația Teroristă Fetullah (FETÖ) a dat mult timp impresia unei formațiuni religioase, dar cu toate acestea prin diverse metode și-a plasat membrii în Armata Turciei. Anterior anului 2016, mai exact între 2012 – 2013, planurile sale de a întemnița înalți oficiali publici, mai întâi șeful serviciilor de informații și apoi însuși prim-ministrul au eșuat spectaculos, arată Anadolu Agency, într-o analiză amplă a evenimentelor din 2016.

La alegerile din 2015, în urma realegerii AKP la guvernare, partidul prezidat de Recep Tayyip Erdoğan, organizația FETÖ a devenit conștientă de faptul că guvernul se gândește să îi elimine pe infiltrații săi din armată. Aceștia reprezentau singura opțiune pe care organizația o avea de a contracara operațiunile guvernului turc împotriva Grupului Terorist Gülenist (FETÖ).

Semnalul dat de Gülen, din SUA

În data de 19 martie 2016, liderul Fetullah Gülen, îmbrăcat în haine kaki, i-a chemat pe soldații loiali să organizeze o lovitură de stat. După decembrie 2015, administratorii FETÖ din Turcia l-au vizitat regulat pe Gülen în SUA, pentru a discuta despre planurile unei lovituri de stat.

Între 6 – 9 iulie 2016, un grup de generali și civili legați de FETÖ s-au reunit într-o vilă din Ankara pentru a pune la punct ultimele detalii asupra planului de lovitură de stat.

În data de 11 iulie, reprezentații lor au plecat în SUA și i-au prezentat planul final lui Gülen. După ce au primit aprobarea sa, aceștia s-au întors în Turcia pe 13 iulie și au organizat lovitura de stat pentru ziua de 16 iulie 2016, la ora 3.

De ce a fost schimbată data loviturii de stat

Cu o zi înainte de începerea loviturii de stat, un maior dintr-o unitate de elicoptere a armatei turce a mers la sediul Organizației Naționale de Informații (MIT) și a anunțat că membrii FETÖ  intenționează să-l rețină pe șeful serviciilor de informații de atunci, Hakan Fidan, imediat fiind alertată conducerea militară cu privire la un posibil complot.

Șeful Statului Major General, generalul Hulusi Akar, a ordonat închiderea spațiului aerian și a impus interzicerea ieșirii oricăror tancuri sau vehicule blindate din marile baze militare, ca măsură de precauție împotriva puciștilor. Cu toate acestea, membrii FETÖ au auzit de acțiunile lui Akar și au înțeles că armata se pregătea să-i oprească, astfel că lovitura de stat a fost reprogramată pentru 15 iulie 2016, ora 20.30. La ordinul Grupul Terorist Gülenist (FETÖ), puciștii s-au îndreptat către biroul șefului Statului Major General, generalul Hulusi Akar.

Generalii și ofițerii militari loiali FETÖ erau deja pregătiți la cartierul general al armatei. Mehmet Dişli, general în armata turcă, dar la acea vreme și în serviciul FETÖ, i-a dezvăluit lovitura șefului Statului Major General, generalul Akar, și chiar a căutat să-l convingă să li se alăture. Când Akar și alți generali au refuzat, puciștii i-au dus la baza militară Akıncı, centrul de comandă al puciștilor din Ankara și au început să preia din controlul asupra bazelor militare.

Împușcături în sediul Statului Major General

După ce au fost luați ostatici comandanții forțelor și șeful Statului Major General, generalul Hulusi Akar, la ora 21.30 au răsunat primele împușcături din sediul Statului Major General.

Avioanele de luptă F-16 comandate de puciști au început să zboare deasupra capitalei Ankara. Aceștia au început să dea ordine unităților militare din întreaga țară să părăsească bazele și să preia rute critice și clădiri publice, iar în jurul orei 22, au început să invadeze mai multe locații, cum ar fi centrul de coordonare a dezastrelor din Istanbul, unde aveau acces la camerele de securitate din oraș.

Apelul oficialilor turci la posturile naționale de televiziune

În spațiul public au apărut imagini și videoclipuri cu soldați care au închis două poduri cheie din Istanbul, iar la ora 23.02, prim-ministrul de atunci, Binali Yıldırım, într-un apel în direct la postul NTV a anunțat o „acțiune ilegală” împotriva guvernului, iar la ora 23.05, Parchetul din Ankara a anunțat o anchetă împotriva tentativei de lovitură de stat.

Cam în același timp, puciștii au ocupat sediul unității de aviație, sediul poliției din Ankara, departamentul de operațiuni speciale al poliției, precum și postul public TRT, unde i-au luat ostaci pe jurnaliștii aflați în sediu. De asemenea, au închis toate intrările în instituție și au forțat un prezentator să anunțe că „armata turcă a preluat administrația”.

În primele minute ale zilei de 16 iulie, puciștii au vizat sediul Organizației Naționale de Informații (MIT), fiind scanat de un elicopter militar.

La ora 00:24, președintele Recep Tayyip Erdoğan, care se afla în vacanță cu familia în stațiunea turistică Marmaris din Turcia, a apărut la postul de televiziune CNN Türk și a ținut un discurs istoric, chemând națiunea să iasă în stradă împotriva puciștilor, acesta fiind considerat punctul de rupere al tentativei de lovitură de stat.

După miezul nopții, au început atacurile cu bombe

În data de 16 iulie, la ora 00.56, piloții puciști au bombardat sediul principal al poliției din Ankara, cu avioane F-16. Ținta acestora a fost și Cartierul General al Forțelor Speciale din Gölbaşı, Ankara.

La ora 1.13, un alt grup de puciști, condus de generalul la acea vreme Semih Terzi, a aterizat la Ankara, venind din Diyarbakır, cu scopul de a cuceri cartierul general al Comandamentului Forțelor Speciale de elită al armatei. L

a ora 2.28, sergentul Ömer Halisdemir l-a împușcat pe generalul Semih Terzi în timp ce încerca să pătrundă cu forța în cartierul general, după care a fost ucis la rândul său, de colegii puciști ai generalului.

Alți puciști au ucis 36 de persoane care protestau împotriva loviturii de stat în fața cartierului general al armatei din Ankara și, la ora 2.50, în data de 16 iulie 2016, puciștii au lansat atacuri aeriene asupra Parlamentului la o distanță de 7 minute, în timp ce deputații turci se întruniseră pentru a emite o declarație împotriva loviturii de stat.

Cu toate acestea, parlamentarii turci nu au părăsit Parlamentul, ci au coborât în adăpostul subteran, care nu fusese folosit de când clădirea a fost construită. La ora 03.20, președintele Erdoğan a plecat de la Marmaris către Istanbul, iar o oră mai târziu, a apărut în fața camerelor de filmat, pe aeroportul Atatürk, fiind întâmpinat de mii de antipuciști.

Între timp, rezistența publică a ajutat la eliberarea postului public de televiziune TRT de puciștii care au fost apoi reținuți de poliție. După aproximativ 15 minute, pentru a întrerupe transmisia televiziunilor, puciștii au bombardat facilitățile unui operator de satelit din Ankara.

Atacuri asupra Parlamentului Turciei

Tot în data de 16 iulie, în jurul orei 3.24, un avion de luptă F-16 a lansat mai multe atacuri asupra Parlamentului Turciei. La ora 4, procurorii turci au emis mai multe mandate de arestare pentru cei implicați în tentativa de lovitură de stat, inclusiv pentru oficiali din justiție legați de FETÖ.

La 6.19, un atac aerian al puciștilor a ucis 15 persoane în Ankara, într-un loc în care mii de cetățenii turci s-au reunit pentru a păzi Complexul Prezidențial. Când au observat că tentativa de lovitură de stat la nivel național nu are succesul scontat, puciștii au început să se retragă din pozițiile lor și au început să se predea. De altfel, pe măsură ce soarele începea să strălucească, activitatea F-16 pe cerul capitalei Ankara a scăzut.

Între timp, de la Istanbul a apărut vestea că puciștii care se aflau pe podurile de pe Bosfor au început să se predea. Numărul detențiilor a crescut rapid, fiind luate mii de hotărâri de concediere în justiție, armată și poliție.

Într-o operațiune specială, șeful Statului Major General care era reținut, generalul Hulusi Akar, alături de alți comandanți, au fost salvați din mâinile trădătorilor la baza militară Akıncı, fiind aduși cu elicopterul la sediul central, în jurul orei 8.32.

251 de oameni au murit

Determinarea poporului turc a jucat un rol major în eșecul tentativei de lovitură de stat din 15 iulie 2016.

La ora 12.57, în 16 iulie 2016, prim-ministrul Binali Yıldırım a anunțat că tentativa de lovitură de stat a fost reprimată. La ora 16.08, în data de 16 iulie 2016, Parlamentul Turciei, care fusese bombardat în cursul nopții anterioare, s-a întrunit extraordinar. Astfel, tentativa de lovitură de stat a durat aproximativ 21 de ore, 251 de oameni au murit și mii de persoane au fost rănite.

„La 15 iulie, 10.468 din cei 32.189 de ofițeri care serveau în forțele armate, adică 33%, au fost demiși din armata noastră. 1.524 din cei 1.886 de ofițeri de stat major, adică 81 %, au fost concediați, din cauza legăturilor cu FETÖ”, declara în iulie 2024 președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Ministerul de Justiție a anunțat că 50.510 de persoane au fost arestate și 169.013 persoane au făcut obiectul unor proceduri legale pentru acuzații de lovitură de stat de la lovitura de stat eșuată.

În total, Turcia a suspendat sau eliberat din funcție peste 150.000 de funcționari publici, inclusiv guvernatori, judecători, procurori, profesori, soldați și polițiști, prin decrete guvernamentale emise ca parte a stării de urgență.

Cine e Fethullah Gülen

Muhammed Fethullah Gülen (n.1941) este un predicator turc, lider de facto al mișcării Gülen, care în 2016 avea milioane de adepți.  Gülen este considerat un neo-otomanist influent, fiind imam din 1959 până în 1981, fost cetățean al Turciei până la denaturalizarea sa de către guvernul turc în 2017. Din 1999, acesta trăiește în autoexil în Statele Unite, în Pennsylvania.

În 2003, mai mulți participanți la mișcarea Gülen s-au aliat cu AKP, partid prezidat Recep Tayyip Erdoğan, oferind sprijin politic și administrativ. Această alianță politică a lucrat pentru a slăbi facțiunile kemaliste de centru-stânga, dar s-a fracturat în 2011. Procurorii turci l-au acuzat pe Gülen de încercări de a răsturna guvernul prin direcționarea investigațiilor de corupție motivate politic de către anchetatorii legați de Gülen.

Turcia cere extrădarea acestuia din Statele Unite, dar oficialii guvernului SUA nu cred că Gülen este asociat cu vreo activitate teroristă, respingând frecvent cererile Turciei de extrădare.

Toate școlile, fundațiile și alte entități ale sale din Turcia au fost închise de guvernul turc în urma tentativei de lovitură de stat din 2016 din Turcia. În plus, guvernul turc a încercat să facă presiuni asupra unui număr de guverne străine pentru a închide școlile și instituțiile medicale presupuse asociate cu mișcarea Gülen.

În România, Lumina lnstituții de Învățământ, rețea care a fost asociată la un moment dat clericului Fethullah Gülen, activează în sistemul educațional din 1994, cu 2 licee (Liceele Teoretice Internaționale de Informatică București și Constanța – cu învățământ liceal și gimnazial), 2 școli internaționale ( The International School of Bucharest – cu învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, The International School of Oradea) și 5 școli internaționale Spectrum.

Imediat după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, majoritatea cetățenilor turci care locuiau în România și-au retras copiii din sistemul de învățământ Lumina.