Conform informațiilor oficiale ale instituției care gestionează dezastrele în Turcia, AFAD, pe 17 august 1999, la ora locală 03:02, a avut loc unul dintre cele mai devastatoare seisme din istoria Turciei moderne: cutremurul de la Izmit. Cumplitul seism a avut o magnitudine de 7,6 pe scara Richter și o durată de 45 de secunde.

Cutremur resimțit până la Ankara

Seismul s-a resimțit nu numai în zona Kocaeli din Turcia, ci și la Ankara și İzmir, precum și în toată regiunea Mării Marmara. Acesta a avut loc la o adâncime de aproximativ 15 km, fiind localizat la aproximativ 10 km est depărtare de orașul Gölcük.

Primul bilanț al cutremurului: 17.480 de morți

La scurt timp după tragedie, autoritățile turce au anunțat că au murit 17.480 de persoane, 23.781 de persoane au fost rănite și 505 au rămas invalide.

De asemenea, au fost avariate 285.211 case și 42.902 sedii de firme. 

În anul 2010, Raportul de cercetare parlamentară a aratătat că numărul persoanelor care și-au pierdut viața e actualizat la 18.373. Printre clădirile afectate de seism se află cartierul general al marinei turce din Gölcük și rafinăria de petrol din İzmit.

Cifre mari ale victimelor cutremurului au fost raportate în orașele Gölcük, Derince, Darıca și Sakarya (Adapazarı). Mai spre vest, în Istanbul, cutremurul a provocat sute de decese și distrugeri masive.

Echipele de salvare și ajutor au fost conduse de armata turcă împreună cu Semiluna Roșie Turcă, alături de multe agenții internaționale.

52 de țări au ajutat Turcia

După cutremur, un total de 52 de țări au ajutat Turcia, printre care: Japonia, Belgia, Israel, Azerbaidjan, Bangladesh, Ciprul de Nord, Cipru, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Maroc, Algeria, Germania, Italia, Pakistan, Iordania, Franța, Rusia, Anglia, Egipt, Grecia, Georgia, Suedia, Ungaria, Malaezia, Finlanda și Statele Unite ale Americii.

Întrucât majoritatea victimelor se aflau în clădiri rezidențiale care s-au prăbușit, în Turcia s-a derulat un protest public puternic împotriva antreprenorilor privați, care au fost acuzați de manopera proastă și de folosirea materialelor ieftine, inadecvate la construcția spațiilor de locuit. Unii antreprenori au fost urmăriți penal, însă foarte puțini au fost găsiți vinovați.

Opinia publică a condamnat, de asemenea, oficialii care nu au reușit să aplice norme specifice pentru rezistența clădirilor la cutremur, încă de la începutul noilor construcții.

Seismul din 1999 de la İzmit mai este numit în Turcia și cutremurul de la Marmara sau cutremur Gölcük. În istoria recentă, în aceeași regiune au mai avut loc cutremure severe în  anii 1943, 1957 și 1967.

La 23 de ani de la tragedie, seismologii turci atrag atenția populației și autorităților că, din cauza caracteristicilor faliei seismice, în continuare sunt așteptate cutremure majore în această zonă.