După detenția primarului municipalității metropolitane din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, CHP (Partidul Popular Republican) va organiza alegerile primare prezidențiale duminică, 23 martie 2025, pentru a-și determina candidatul la președinție, în care Ekrem İmamoğlu este singurul candidat.

În acest context, a devenit o chestiune de curiozitate cum vor vota cei care care nu sunt membri de partid, pentru a aduce „urna de solidaritate” lângă urna pentru alegerile primare. Conducerea partidului anunță că cetățenii turci care nu sunt membri CHP dar care doresc să voteze, pot merge în data de 23 martie 2025 la oricare sediu provincial și districtual al CHP îl vor putea sprijini pe Ekrem İmamoğlu.

Ca și în cazul alegerilor generale și prezidențiale, votul va începe după ora 8 și se va încheia la ora 17. Fiecare cetățean care este membru al CHP va putea vota la urna pentru alegerile primare a partidului. Pentru cetățenii care nu sunt membri de partid, lângă urnă pentru alegerile primare va exista „urna de solidaritate”.

„Cetățenilor nu li se vor cere informațiile de identificare sau numerele de contact pentru a vota la urna de solidaritate. Partajarea acestor informații turcianews.com/primarul-din-istanbul-ekrem-imamoglu-a-fost-retinut-alaturi-de-alti-100-de-politicieni-artisti-si-jurnalistiva fi la discreția propriei persoane”, spune vicepreședintelui CHP, Gül Çiftci, citat de Cumhuriyet. Secțiile de votare pot fi verificate pe site-ul www.onsecim.chp.org.tr.

CHP, după înfrângerea de la parlamentarele și prezidențialele din 2023

Blocul opoziției format din 6 partide, construit de liderul CHP Kemal Kılıçdaroğlu, unele având drept lideri politicieni care au făcut parte din echipa președintelui Erdoğan, a inclus atât naționaliști de dreapta, cât și socialiști de stânga. Astfel, deloc surprinzător, după ce au obținut scaunul de parlamentar pe listele alianței CHP, aceștia s-au alăturat președintelui Erdoğan, slăbind și mai mult opoziția.

Apelul la schimbare la vârful CHP a fost inițiat de primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, una dintre cele mai proeminente figuri ale CHP și un critic deschis al modului în care partidul a condus campaniiile electorale. Alții s-au plâns, de asemenea, că CHP a devenit un partid nedemocratic, cu prea multă putere în mâinile liderului.

Schimbarea liderului CHP

După înfrângerea de la alegerile prezidențiale din 2023, Kemal Kılıçdaroğlu a fost criticat pentru că a refuzat să demisioneze din funcția de lider al CHP, mai ales că, în timpul mandatului său de 13 ani, CHP nu a reușit să depășească un plafon istoric de 25% la alegeri, la nivel național.

Divizat de rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2023, Partidul Popular Republican (CHP) l-a eliminat din funcția de președinte pe fostul candidat la prezidențiale, Kemal Kılıçdaroğlu, fiind votat Özgür Özel în funcția de președinte al partidului. S-a pus astfel capăt unui mandat de 13 ani pentru Kemal Kılıçdaroğlu, după ce acesta a irosit ceea ce mulți au considerat cea mai bună șansă a opoziției de a pune capăt celor două decenii de putere pentru Recep Tayyip Erdoğan.

Reamintim că la alegerile parlamentare din luna mai 2023, CHP – Partidul Popular Republican – s-a clasat pe locul doi, cu 25,33% și 169 mandate deputați, după AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării – cu 35,61%, 268 mandate deputați.

La prezidențiale, cu o prezență la vot de 85,72% în țară și 56,34% în diaspora, Recep Tayyip Erdoğan a fost votat în turul 2 de 52,18% dintre alegători (27.834.692 voturi), comparativ cu liderul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, 47,82% (25.504.552 voturi).

Decizii suspecte ale noului președinte CHP, Özgür Özel

La nici o săptămână de la preluarea mandatului de președinte CHP, Özgür Özel a atras furia susținătorilor partidului când a anulat un referendum intern efectuat pentru aprobarea unui nou statut și declarase că alegerea candidaților CHP „nu a fost întotdeauna o metodă corectă”.

Nemulțumirile vechilor susținători ai CHP s-au amplificat după decizia lui Özel de nominalizare a avocatului său personal, Hüseyin Can Güner, pentru funcția de primar într-un district din Ankara, acesta fiind, de asemenea, o rudă a parlamentarului CHP, Veli Ağbaba.

O altă criză a izbucnit atunci când Özgür Özel a decis schimbări care anulau deciziile democratice ale filialelor CHP din teritoriu, referitoare la listele de candidați pentru alegerile locale din 31 martie 2024, mai ales deciziile care vizau candidații pentru funcția de primar din Hatay, Izmir sau Bodrum, bazine electorale ale CHP.

Apropierea lui Özel de minoritatea kurdă

O altă problemă a noului leadership CHP este cea a legăturilor partidului cu organizații politice pro-kurde și cu lideri suspectați de apropiere de gruparea teroristă PKK, în încercarea de a spori voturile CHP. De altfel, acest fapt stă la baza acuzației de terorism a primarului din Istanbul, Ekrem İmamoğlu.

La scurt timp de la preluarea mandatului de președinte CHP, Özgür Özel a nemulțumit o parte a susținătorilor CHP în momentul în care a apărut la un eveniment muzical împreună cu un parlamentar pro-PKK al Partidului Stânga Verde (YSP), cunoscut în mod informal sub numele de Partidul Egalității Populare și Democrației (DEM).

Mai mult, în momentul în care Özgür Özel, președintele partidului fondat de Mustafa Kemal Ataturk, a sărutat mâna solistei de origine kurdă, Pervin Chakar, situația a amplificat și mai mult criticile la adresa sa, deoarece promisese că va rupe legăturile cu formațiunile politice pro-PKK.

Pe parcursul lunii decembrie 2023, Özel a fost din nou în atenția opiniei publice în alte situații delicate pentru acuratețea mandatului său de președinte CHP. Una dintre ele, atunci când a încercat să negocieze o alianță în vederea alegerilor locale cu Partidul Stânga Verde (YSP). Totodată, liderul CHP a intrigat spațiul public și în momentul în care partidul pe care îl conduce a refuzat să semneze în Parlamentul Turciei o declarație comună împotriva terorismului, în urma uciderii a 12 soldați turci de către PKK, în nordul Irakului.

Trebuie spus că, deși pentru alegerile locale din 31 martie 2024, CHP nu a anunțat o legătură oficială cu vreo formațiune politică pro-kurdă, partidul DEM nu a nominalizat candidați în 22 de districte din Istanbul. În compensație, CHP a nominalizat membri pro-kurzi în mai multe districte, pentru poziții echivalente consilierilor locali, din nou o chestiune legată de reținerea recentă a primarului din Istanbul de autoritățile turce.

Relația Özel – İmamoğlu

Înaintea alegerilor locale din Turcia, din 2024, surse din interiorul CHP vorbeau de anumite tensiuni între liderul CHP, Özgür Özel, și primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu.

Mulți membri CHP îl consideră pe Ekrem İmamoğlu ca fiind președintele „secret” al partidului, mai ales din momentul în care au fost date publicității înregistrările unei întâlniri pe care primarul Istanbulului ar fi avut-o cu alți lideri CHP, la scurt timp după turul doi al prezidențialelor din 2023.

Acesta intenționa încă de atunci organizarea unei campanii împotriva președintelui CHP din acel moment, Kemal Kılıçdaroğlu.

Alegerile locale din martie 2024

În urma alegerilor locale din 31 martie 2024, pentru prima oară după 22 de ani, Partidul Popular Republican – CHP a devenit primul partid politic din Turcia, deoarece a câștigat în total peste 17 milioane de voturi, ajungând la o rată de vot de 37,74% , fiind urmat de AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării, condus de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, cu 35,49%.

La Istanbul, numărul cetățenilor cu drept de vot a crescut la 11.314.534, iar victoria principalului partid de opoziție, CHP, a fost cu 51,08% din voturi, în timp ce partidul lui Recep Tayyip Erdoğan, AKP, a fost votat doar de 39,59%.

Numărul de districte câștigate în Istanbul s-a îmbunătățit, fiind de 26, în timp ce AKP a păstrat 13. Prin câștigarea unui nou mandat de primar al Istanbulului cu 51,14% din voturi, Ekrem İmamoğlu a fost prezentat de atunci ca un posibil candidat la președinție, deși victoria primarului de la Ankara, Mansur Yavaș, era mult mai clară – 60,43%, iar acesta are o vizibilitate cel puțin la fel de bună în sondajele de opinie.

Despre CHP

Partidul Popular Republican (CHP) a fost văzut ca un purtător de standard al secularismului, ceea ce a produs un conflict cu conservatorii Turciei. De asemenea, prin mesajele naționaliste, CHP a înstrăinat milioane de cetățeni kurzi.

Partidul a fost fondat sub conducerea marelui lider Mustafa Kemal Atatürk, la 9 septembrie 1923, sub numele de „Partidul Poporului”. În 1924, a fost redenumit „Partidul Popular Republican”. În 1927, „Republicanismul”, „Populismul”, „Naționalismul” și „Secularismul” au fost adoptate ca cele 4 principii de bază ale CHP. În 1935, s-au adăugat principiile „Statismului” și „Reformismului”, iar principiile partidului au fost astfel majorate la 6.

Cele 6 săgeți din logo-ul partidului simbolizează 6 principii: republicanism, secularism, populism, reformism, naționalism, statism.

Partidul Popular Republican a modelat Republica Turcă modernă cu reformele pe care Atatürk le-a efectuat în domeniile sociale și a fost pionier în dezvoltarea industriei și economiei naționale.

CHP a creat drumul de la partid unic la regim pluripartidist

În ciuda tuturor posibilităților în urma poziției de partid unic după cel de-al Doilea Război Mondial, CHP și-a continuat misiunea de pionierat în procesul de democratizare al Turciei prin asigurarea tranziției la regimul pluripartidist. De asemenea, CHP a fost pionier în instituționalizarea opoziției într-un regim democratic. În acest context, s-a luptat să realizeze schimbări în instituționalizarea regimului democratic parlamentar și să dezvolte drepturile și libertățile fundamentale.

Odată cu maturizarea claselor sociale, în cadrul unor dinamici precum migrația, urbanizarea și industrializarea care au apărut ca reflectări ale procesului de modernizare prin care a trecut Turcia în anii 1960, CHP s-a deschis spre stânga și s-a poziționat în spectrul politic ca partid de „mijloc-stânga”. Definindu-și în anii 1970 ideologia cu conceptul de „stânga democratică”, CHP a vizat „schimbarea ordinii” prin reformele sociale. În acest proces, CHP s-a transformat din „partid de stat” în „partidul poporului”.

Sursă foto: CHP