Tensiunile dintre Ankara și Atena au revenit în centrul atenției în ultimele zile, după o serie de declarații și mișcări militare în zona Mării Egee.

Ministerul turc al Apărării a reacționat în data de 17 septembrie 2026, după vizita premierului grec Kyriakos Mitsotakis în Meis/Kastellorizo, unde acesta s-a întâlnit inclusiv cu militarii aflați pe insulă. Turcia susține că prezența militarilor și a navelor de război pe Meis contravine statutului demilitarizat prevăzut de Tratatul de la Paris din 1947. Ministerul turc a transmis că nu va accepta „crearea unei situații de facto” în zonă. Premierul Mitsotakis a vizitat în septembrie insulele Kastellorizo, Ro și Strongyli, inclusiv punctele militare de pe aceste insule. Insulele sunt situate foarte aproape de coasta Turciei, ceea ce conferă acestor deplasări o puternică încărcătură strategică.

Cu o zi înainte, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, descrisese militarizarea insulelor grecești ca pe o „amenințare” la adresa Turciei. Grecia respinge această interpretare și afirmă că are dreptul să-și apere teritoriul.

În paralel, Turcia a mutat Brigada 51 Comando din Hozat, provincia Tunceli, la Söke, provincia Aydın, localitate aflată pe litoralul Mării Egee, vizavi de insula Samos. Presa turcă și regională indică un efectiv de aproximativ 2.000–2.004 de militari.

Ministerul turc al Apărării subliniază însă că relocarea nu a fost decisă ca reacție la vizita lui Mitsotakis: ministerul spune că schimbarea amplasamentului Brigăzii 51 a fost aprobată încă din iunie 2026, în cadrul evaluărilor privind necesitățile operaționale ale armatei.

Actuala dispută dintre Grecia și Turcia se înscrie într-un conflict mai vechi privind statutul militar al insulelor din Egee, delimitarea competențelor maritime și drepturile celor două state în Egee și Mediterana de Est. Turcia insistă asupra obligațiilor de demilitarizare prevăzute de tratatele internaționale, în timp ce Grecia contestă interpretarea juridică turcă și invocă dreptul Greciei la apărare.