Parlamentul Turciei va dezbate candidatura Suediei la NATO, după avizul favorabil al Comisiei pentru Afaceri Externe

Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului Turciei a aprobat ieri protocolul privind aderarea Suediei la NATO. Acesta va fi transmis pentru aprobare Marii Adunări Generale a Parlamentului Turciei, acolo unde alianța de guvernământ a lui Recep Tayyip Erdoğan deține majoritatea mandatelor, după care va trebui ratificat chiar de președintele Turciei, dar procesul rămâne unul plin de probleme. Aderarea Suediei la NATO reprezintă o problemă spinoasă, care a tensionat încă de anul trecut relațiile dintre Turcia și aliații săi.

Aderarea Suediei la NATO încă nu e sigură

În decembrie 2023, președintele Erdoğan a sugerat că Parlamentul turc va decide favorabil asupra Suediei numai dacă va fi aprobată de Congresul SUA achiziționarea solicitată de Turcia a zeci de avioane de luptă F-16 și piese de schimb, precum și dacă alți aliați NATO, inclusiv Canada, ridică embargourile asupra armelor impuse Turciei.

„Evoluțiile pozitive din Statele Unite în ceea ce privește problema F-16 și promisiunile Canadei vor accelera opinia pozitivă a Parlamentului nostru (cu privire la candidatura Suediei)”, a declarat președintele Erdoğan. „Toate acestea sunt legate”, a adăugat acesta.

Mai mult, în iulie 2023, președintele Recep Tayyip Erdoğan a exprimat obiecțiile față de aderarea Suediei la NATO, după ce autoritățile de la Stockholm au susținut membrii și simpatizanții PKK, o grupare teroristă care din anii 1980 a condus o campanie sângeroasă împotriva statului turc, ucigând peste 40.000 de civili.

Fostul vicepreședinte turc, Fuat Oktay, parlamentar în Partidul Justiției și Dezvoltarii (Partidul AK) al lui Erdoğan și șeful comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului spunea recent că acum se pot constata schimbări în Suedia, „unele decizii luate în instanțe, deși puține”. Acesta susține că, din această cauză, Turcia a solicitat unele măsuri suplimentare. Este vorba de angajarea Suediei să prevină finanțarea și activitățile de recrutare ale organizației teroriste PKK, să nu acorde sprijin FETO, PKK/PYD, să întreprindă măsuri legale în lupta împotriva terorismului, să elimine restricțiile privind procedurile de extrădare și deportare și să prioritizeze industria de apărare.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a discutat cu secretarul de stat american, Antony Blinken

Potrivit informațiilor din presa turcă, la scurt timp de la avizul favorabil de ieri al Comisiei de Afaceri Externe a Marii Adunări Naţionale a Turciei, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a avut o discuție telefonică cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Referitor la vânzarea de avioane F-16 către Turcia, ministrul turc de externe a declarat că se așteaptă ca administrația americană și Congresul SUA să acționeze în conformitate cu spiritul alianței și cu angajamentele presupuse că vor fi îndeplinite.

De asemenea, în cadrul convorbirii au fost discutate și cele mai recente evoluții din Gaza, prilej cu care ministrul turc a reamintit că ar trebui să se declare încetarea focului în Gaza cât mai curând posibil și că ar trebui să înceapă negocierile permanente de pace. De asemenea, cei doi oficiali au discutat și problema Ciprului.

Relația Turcia – SUA: „Nicio țară nu are încredere în cealaltă”

În 2019, Turcia a fost exclusă din programul de luptă comun F-35 condus de SUA, ca răzbunare pentru decizia sa de a achiziționa un sistem avansat de apărare antirachetă rus, pe care NATO îl consideră o amenințare operațională pentru securitate. Administrația președintelui Joe Biden a promis în mod repetat că va merge mai departe cu vânzarea F-16 dîn valoare de 20 de miliarde de dolari, dar parlamentarii au blocat-o din cauza a ceea ce Turcia numește „motivări politice”, inclusiv tensiunile anterioare cu Grecia.

„Aderarea Suediei la NATO și vânzările de F-16 către Turcia vor fi gestionate într-o oarecare măsură în coordonare, pentru că, din păcate, nicio țară nu are încredere în cealaltă”, spunea Agenției France-Presse (AFP), Özgür Ünlühisarcıklı, directorul biroului Grupului de reflecție German Marshall Fund de la Ankara. „Nu există un consens puternic în Parlament cu privire la apartenența Suediei la NATO și nici în Congresul SUA privind vânzarea de F-16 Turciei”, mai spune Ünlühisarcıklı.

De asemenea, la Washington sunt și îngrijorări legate de retorica anti-israeliană a președintelui Turciei după începerea conflictului dintre Israel și Gaza. „Deși problemele nu sunt legate, declarațiile Turciei de susținere a Hamas au complicat și mai mult procesul F-16”, a spus Ünlühisarcıklı, adăugând că uciderea unor soldați turci de către teroriștii PKK în weekendul trecut ar putea, de asemenea, să aibă repercusiuni asupra aderării Suediei la NATO.

„Dar dacă Biden și Erdoğan arată voința necesară, ne putem aștepta ca procesul să se încheie în curând”,  susține Özgür Ünlühisarcıklı, directorul biroului Grupului de reflecție German Marshall Fund de la Ankara.

Suedia, în așteptare de 19 luni

Reamintim că dupa ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Suedia și Finlanda au renunțat la zeci de ani de nealiniere militară și au căutat să se alăture organizației de apărare conduse de Statele Unite ale Americii. Cu excepția Turciei și Ungariei, ceilalți membri NATO, și-au dat acceptul. În privința Finlandei, cele două țări au cedat în cele din urmă, iar în luna aprilie Finlanda a fost acceptată ca al 31-lea membru al NATO.

În privința Suediei, Turcia și Ungaria rămân singurii membri NATO care au rămas să ratifice oferta acesteia de aderare, după 19 luni de așteptare. În luna noiembrie, comisia de afaceri externe a Parlamentului turc nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la aderarea Suediei.

PKK și YPG, protejate de Suedia și SUA, dar amenințări de securitate pentru Turcia

De mai bine de 40 de ani, Turcia luptă împotriva terorismului și a avertizat de mult timp Suedia pentru oportunitățile și sprijinul pe care acestea le oferă organizației teroriste PKK. Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este o organizație desemnată ca fiind teroristă în SUA, Turcia și Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, SUA acordă sprijin Unităților de Apărare a Poporului (YPG), ceea ce constituie o presiune majoră asupra relațiilor bilaterale turco-americane. SUA a colaborat cu YPG în nord-estul Siriei pentru a lupta împotriva grupării teroriste ISIS (Daesh). Turcia s-a opus ferm prezenței YPG în nordul Siriei și sprijinului american pentru YPG, deoarece grupul reprezintă o amenințare de securitate pentru Turcia.

Turcia a susținut în mod repetat că Suedia nu și-a respectat termenii negociați. Printre aceștia: să nu sprijine PKK/YPG sau Grupul Terorist Gülenist (numiți în Turcia membri FETÖ), să dea curs cererilor în așteptare pentru deportarea sau extrădarea suspecților de terorism, în condițiile în care Turcia a solicitat ca 33 de persoane să fie extrădate din Suedia. Membrii PKK pe care Turcia îi dorește extrădați din Suedia sunt: Derdiye Kül, Nuray Şen, Cahide Adsay, Aysen Alhan, Mehmet Sıraç Bilgin, Mehmet Filiz, İsmet Kayhan, Halef Tak, Aziz Turan, Ragıp Zarakolu.

De altfel, pentru încălcările memorandumului privind candidatura la NATO, ambasadorul Suediei la Ankara, a fost convocat de două ori de oficialitățile turce. Autoritățile de la Ankara au reușit să atragă atenția asupra unor preocupări mai vechi, cu privire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și la afiliatul său sirian, Unitățile de Apărare a Poporului (YPG), susținute de SUA.