Memorandumul tripartit între Turcia, Finlanda și Suedia, semnat la Madrid în data de 28 iunie, nu a relaxat deloc poziția Turciei în ceea ce privește aderarea celor două țări la NATO. Deși memorandumul este văzut ca o „victorie diplomatică a Ankarei”, președintele Recep Tayyip Erdoğan spune că semnăturile celor 3 miniștri de externe nu înseamnă că problema este deja rezolvată, titrează Daily Sabah.
Pentru implementarea memorandumului, Turcia, Finlanda și Suedia înființează „un Mecanism Comun Permanent, cu participarea experților din Ministerele Afacerilor Externe, Internelor și Justiției, precum și ai Serviciilor de Informații și ai Instituțiilor de Securitate”.
Turcia luptă împotriva terorismului
Autoritățile de la Ankara au reușit să atragă atenția asupra unor preocupări mai vechi ale sale, cu privire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și la afiliatul său sirian, Unitățile de Apărare a Poporului (YPG). De mai bine de 40 de ani, Turcia luptă împotriva terorismului și avertizează de mult timp țările scandinave pentru oportunitățile și sprijinul pe care acestea le oferă organizației teroriste PKK.
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este o organizație desemnată ca fiind teroristă în SUA, Turcia și Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, SUA acordă sprijin Unităților de Apărare a Poporului (YPG), ceea ce constituie o presiune majoră asupra relațiilor bilaterale turco-americane. SUA a colaborat cu YPG în nord-estul Siriei pentru a lupta împotriva grupării teroriste ISIS (Daesh). Pe de altă parte, Turcia s-a opus ferm prezenței YPG în nordul Siriei și sprijinului american pentru YPG, deoarece grupul reprezintă o amenințare pentru Turcia.
Reamintim că Turcia a fost singura dintre cele 30 de state membre ale NATO care și-a blocat acceptul până când cele două state nordice au convenit asupra unui set de cereri. Printre acestea, predarea unor persoane care ar avea cu legături cu organizații teroriste.
Ce prevede memorandumul tripartit: Turcia, Suedia, Finlanda
Imediat după intenția de aderare la NATO a Suediei și Finlandei, Turcia a căutat garanții că aceste două țări se vor alătura luptei împotriva teroriștilor legați de PKK.
Disputa a fost transpusă într-un memorandum în 10 puncte, care abordează multe dintre preocupările Turciei. Printre acestea terorismul și ridicarea embargoului asupra armelor impus Turciei, ca răspuns la operațiunea militară din 2019 în Siria.
Acordul prevede, de asemenea, că Finlanda și Suedia vor colabora îndeaproape cu Turcia pe probleme legate de schimbul de informații, extrădare și, în general, în lupta împotriva terorismului. Prin semnarea memorandumului, Finlanda și Suedia s-au angajat să nu sprijine PKK/YPG sau Grupul Terorist Gülenist (numiți în Turcia membri FETÖ). Acesta din urmă a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 15 iulie 2016, fiind condus de clericul Fetullah Gülen, exilat în SUA.
Scenarii de lucru pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO
Într-un scenariu optimist, finalizarea procesului de aderare a celor două țări se va încheia într-un an de zile, după care vor deveni membre NATO. Dacă ne raportăm la memorandum, constatăm în primul rând condiția ca cele două țări să întrerupă sprijinul acordat PKK, YPG/PYD și FETO, pe care Turcia le definește ca fiind organizații teroriste.
Textul memorandumului poate fi consultat integral AICI.
La articolul 4, Turcia cere ca Suedia și Finlanda „să nu ofere sprijin YPG/PYD și organizației descrise ca FETO în Turcia” și „să respingă și să condamne terorismul în toate formele și manifestările sale, în cei mai fermi termeni”.
La articolul 5, Finlanda și Suedia trebuie să confirme „că PKK este o organizație teroristă interzisă” și, de asemenea „se angajează să prevină activitățile PKK și ale tuturor celorlalte organizații teroriste și extinderile acestora, precum și activitățile persoanelor din grupuri sau rețele afiliate și legate de aceste organizații teroriste”.
La articolul 6 al memorandumului, se indică modificările care urmează să fie aduse în legile penale ale Suediei și Finlandei, în contextul luptei împotriva terorismului și se arată că în Suedia acestea au intrat în vigoare de la 1 iulie.
Suedia nu a semnalat vreun progres în acest sens
Referitor la extrădarea persoanelor solicitate a fi predate Turciei, după finalizarea proceselor judiciare, aceasta reprezintă o problemă extrem de delicată.
Turcia impune predarea persoanelor pe care le consideră legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat grup terorist de UE, SUA și Marea Britanie, dar și pe adepții FETÖ, ai clericului turc Fetullah Gülen. Trebuie precizat că organizația lui Fetullah Gülen nu este considerată grup terorist în UE, Marea Britanie și SUA.
Cine sunt teroriștii pe care Turcia îi dorește extrădați
În memorandumul tripartit se arată că Finlanda și Suedia vor da curs cererilor în așteptare pentru deportarea sau extrădarea suspecților de terorism. Acest lucru se va face ținând cont de informațiile și dovezile furnizate de Turcia. De asemenea, se vor stabili cadrele juridice bilaterale necesare pentru a facilita extrădarea, precum și cooperarea în materie de securitate cu Turcia, în conformitate cu Convenția europeană privind extrădarea.
45 de persoane pe care Turcia dorește să fie extrădate: 33 din Suedia și 12 din Finlanda
Într-un articol foarte amplu, BBC arată cine sunt „teroriştii” pe care Turcia îi doreşte extrădați din Suedia şi Finlanda. Jurnaliștii britanici fac o scurtă prezentare a câtorva persoane de pe lista Turciei, folosind informațiile publicate de ziarul „Hurriyet”.
Jurnaliștii turci au publicat o listă cu 45 de persoane pe care Turcia dorește să fie extrădate, dintre care 33 din Suedia și 12 din Finlanda. Lista celor 45 de persoane poate fi consultată AICI.
Bülent Keneş, membru FETÖ
Printre aceștia, Bülent Keneş, membru FETÖ și fost jurnalist turc de la publicația „Zaman”, condamnat în 2015 pentru „insultarea președintelui”. Acesta spune că nu se teme că va fi extrădat, deoarece aceasta ar fi o „trădare a propriilor valori ale Suediei”, de democrație și de protejare a dizidenților. „Acesta nu este un test pentru regimul Erdoğan… Acesta este un test pentru autoritățile suedeze”, spune Bülent Keneş.
Fatih
O altă persoană din lista celor pe care Turcia îi dorește extrădați este un kurd, Fatih, care acum are cetățenie finlandeză și care a făcut parte din grupul celor care în 2008 au incendiat ușa Ambasadei Turciei la Helsinki. Acum în vârstă de 37 de ani și antreprenor, acesta spune că și-a executat pedeapsa cu suspendare de 14 luni și că a plătit despăgubiri ambasadei. Turcia îl acuză însă că este membru militant PKK, că solicită o mai mare autoguvernare kurdă și că este implicat într-o luptă armată cu statul turc. La aceste acuzații Fatih răspunde că nu are legături sau conexiuni ideologice cu PKK.
Aysen Alhan (actualmente Marja Furhoff)
După ce a încercat să „submineze ordinea constituțională” când avea 17 ani și era membră a Partidului Comunist Turc, Aysen Alhan (actualmente Marja Furhoff) a făcut 5 ani de închisoare și a ajuns în Suedia. Acum, Aysen are 45 de ani, locuiește la Stockholm și lucrează ca profesoară. Ea insistă că nu mai este implicată în politica turcă, dar spune că este dezamăgită de decizia Suediei de a semna un acord cu președintele Turciei. Știe că este urmărită penal în Turcia pentru că ar fi membru PKK și recunoaște că a colaborat cu PKK acum 25 de ani. Deși acum spune că nu mai simpatizează cu PKK, ea neagă că acesta ar fi un grup terorist.
Finlanda a extrădat două persoane în Turcia în ultimul deceniu, deși cererile au fost mult mai multe. Ministerul justiției din Finlanda spune că nu au fost primite noi cereri și că a promis comunității kurde că nu va mai exista nicio modificare.
Potrivit publicației suedeze „Dagens Nyheter”, dintre cele 33 de nume suedeze enumerate în presa turcă, 19 au fost deja respinse pentru extrădare de Curtea Supremă din Stockholm.
Presa britanică arată că o instanță independentă are ultimul cuvânt în privința extrădării – nu politicienii, tocmai de aceea nici cetăţenii Suediei, nici ai Finlandei nu pot fi extrădaţi. Extrădarea cetăţenilor suedezi ori finlandezi pe care îi dorește Turcia se poate face doar în conformitate cu Convenţia europeană de extrădare.
Ministrul Çavuşoğlu – „Memorandumul nu se va limita doar la 3 țări” inistrul Çavuşoğlu
Ministrul turc de externe spune că până acum, Suedia și Finlanda considerau că propaganda este inofensivă în lipsa unui atac terorist. „Nu vor mai putea face asta. Vor împiedica PKK să recruteze personal”, a precizat Mevlüt Çavuşoğlu, în cadrul unei emisiuni de televiziune la canalul NTV. Acesta mai spune că într-un document oferit de Turcia către NATO se probează că YPG-ul și PKK sunt legate între ele. „În același mod, prezentăm documente și probe referitoare la teroriștii pe care îi vor extrăda, cei care au fost implicați”, mai spune ministrul turc de externe, care consideră că SUA și Franța, aplică de asemenea un dublu standard în acest caz.
Ministrul Mevlüt Çavuşoğlu spune că Turcia se va asigura că și alte țări NATO vor participa la memoriul semnat cu Suedia și Finlanda.
“Nu se va limita la doar trei țări. Acesta este un angajament scris. Am vrut ca acestea să fie scrise și semnate. Trebuie spus că PKK este, de asemenea, pe lista teroristă a NATO. Pentru prima dată, YPG/PYD a fost inclus într-un document NATO”, a spus el referindu-se la filialele siriene susținute de SUA.
Marea Adunare Națională a Turciei (TBMM) poate respinge calitatea de membru pentru Suedia și Finlanda
Cert este că în eventualitatea în care în perioada următoare demersul Suediei și Finlandei nu va fi unul mulțumitor, Turcia își va menține preocupările politice, militare și de securitate. Este posibil așadar ca Marea Adunare Națională a Turciei (TBMM) să respingă calitatea de membru pentru Suedia și Finlanda și să își retragă astfel sprijinul pentru aderarea lor la NATO. Însă, în contextul războiului Rusiei în Ucraina, apartenența lor la structurile nord-atlantice a devenit destul de acută pentru acestea.
În presa internațională s-a vorbit și de un alt scenariu, în care Turcia ar fi îndepărtată din NATO. Mulți analiști spun că acest lucru ar fi un adevărat dezastru strategic, dat fiind rolul ei în rezolvarea crizei cerealelor din Ucraina și importanța deciziilor pe care le are la Marea Neagră. Nu în ultimul rând, dacă Turcia părăsește NATO, s-ar putea schimba destul de mult echilibrele din Orientul Mijlociu.
Turcia, membră NATO din 1952
Turcia s-a alăturat Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în februarie 1952, în ceea ce a însemnat primul val de extindere. Pe măsură ce în epoca postbelică și în timpul Războiului Rece Europa se împărțea în blocul de Est și cel de Vest, Turcia a ales să se alăture puterilor occidentale, aderând alături de Grecia la NATO, la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord desfășurată la Lisabona, Portugalia.