Update, 14 aprilie 2026

Proiectul Canal Istanbul reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de infrastructură promovate de guvernul condus de Recep Tayyip Erdoğan, având ca scop crearea unei rute alternative la Strâmtoarea Bosfor pentru traficul maritim intens. Deși proiectul este susținut ca fiind strategic pentru reducerea aglomerației și riscurilor de navigație, costurile estimate rămân extrem de ridicate, variind între aproximativ 15 și 25 de miliarde de dolari, în funcție de sursă și de evoluția economică. Criticii atrag atenția asupra impactului ecologic major, asupra presiunii financiare într-un context economic dificil pentru Turcia și asupra incertitudinilor legate de finanțare, în timp ce autoritățile continuă să prezinte proiectul drept o investiție pe termen lung în dezvoltarea regională și în consolidarea poziției strategice a țării.

Planurile pentru Canalul Istanbul au fost contestate de autoritățile locale, fiind anulate de justiție în 2024, dar a fost formulat recurs. Proiectul a fost contestat în instanță de mai multe ori (mai ales pe motive de mediu și urbanism), ceea ce a dus la blocaje parțiale sau întârzieri în anumite etape. În practică, proiectul este mai degrabă „înghețat” sau amânat, nu anulat. Mai important, factorul decisiv nu a fost justiția, ci contextul economic și politic.

Autoritățile turce au declarat că proiectul nu mai este o prioritate în prezent, dar nu a fost abandonat. Guvernul a precizat că va continua doar când va exista o finanțare adecvată. În 2026, există încă incertitudini legate de finanțare și costuri, iar lucrările majore la canal propriu-zis nu au avansat semnificativ.

***

Turcia a aprobat planurile de dezvoltare pentru un canal artificial de navigație, lung de 45 de kilometri, cu o lăţime de doar 150 de metri și o adâncime de 25 de metri.

Justiția din Turcia a anulat în 2024 planurile de dezvoltare ale proiectului Canalului Istanbul, astfel că primarul Ekrem İmamoğlu a câștigat atunci bătălia dusă în justiție. Turcia aprobase în aprilie 2021 planurile de dezvoltare pentru canalul artificial de navigație, care urma să lege Marea Neagră și Marea Marmara. Decizia judecătorilor a avut o importanță aparte în contextul campaniei electorale pentru alegerile din data de 31 martie 2024, în care cele două părți au încercat să câștige conducerea celei mai mari provincii a Turciei, Istanbul. În martie 2025, primarul din Istanbul a fost arestat, fiind și acum după gratii, iar procesul său în derulare.

Ideea construirii Canalului Istanbul a fost lansată în 2011 de președintele Recep Tayyip Erdoğan, fiind planificat să fie construit pe terenurile agricole și forestiere ale Istanbulului. Primele 3 din cele 7 etape ale planului includeau referiri la zona de construit, care cuprinde situri arheologice și zone lacustre.

După acum am arătat mai sus, în 2024, instanța a anulat, în unanimitate, planurile de amenajare a etapei a 2-a cu decizia sa din 29 decembrie 2023 și planurile de amenajare a etapei a 3-a cu decizia din 30 ianuarie 2024, motivând printre altele că nu sunt respectate principii urbanistice, tehnici de planificare și chestiuni legislative. Astfel, au fost anulate și planurile pentru toate fazele construcției de locuințe în zona Yenișehir, în jurul viitorului canal. În cele 3 decizii de anulare luate de Curtea a 11-a administrativă din Istanbul, s-a precizat că nu se arată cum a fost determinată populația, iar acest lucru a creat incertitudine în ceea ce privește controlul populației. De asemenea, indicarea unor cimitire ca zone de împădurit nu este conformă cu legislația, iar motivele pentru care notele planului au fost eliminate sau modificate nu au putut fi dezvăluite pe deplin și s-a subliniat că planurile sunt departe de a fi o explicație tehnică și obiectivă suficientă.

Criticile proiectului

Proiectul Canalului Istanbul a fost intens criticat, punându-se problema necesității construirii unui asemenea canal, deoarece prin comparație cu alte canale de acest gen (de exemplu, Suez), în cazul acesta nu va exista economie de timp, pentru că timpul de navigaţie prin Canal Istanbul va fi acelaşi ca prin strâmtoarea Bosfor.

În al doilea rând, conform prevederilor internaționale, navele maritime care tranzitează strâmtoarea Bosfor nu trebuie să plătească, dar pentru Canalul Istanbul, autorităţile turce anunţaseră că vor introduce o taxă pentru a-i finanţa întreţinerea.

Un alt aspect, cel puțin la fel de important, este cel legat de efectele negative pe care canalul le va produce asupra mediului, deoarece construcţia acestuia ar periclita ecosistemul complex al regiunii. Seismologii turci spun că prin construcția Canalului Istanbul va crește și riscul producerii de cutremure, zona fiind una puternic seismică, astfel că ar avea efecte negative asupra plăcilor tectonice.

Costurile construcției Canalului Istanbul sunt estimate la aproximativ 20 miliarde de dolari. Pe lângă faptul că suma este foarte mare pentru economia Turciei, susțin membrii opoziției, impactul pentru mediu va fi enorm.

Toate proiectele gigantice ale Turciei construite în ultimii ani necesită după finalizare costuri tot mai mari de la un an la altul, suportate de statul turc prin susținerea garanțiilor oferite către constructori.

Dincolo de criticile referitoare la costuri, impactul asupra mediului și riscul seismic, sunt și voci care spun că ar putea fi periclitate prevederile Convenţiei de la Montreux, care stabileşte condiţiile de acces şi de şedere în Marea Neagră a navelor militare care nu aparţin ţărilor riverane.

Canalul Istanbul – proiectul cel mai dorit al președintelui Erdoğan

Canalul Istanbul, care va lega Marea Neagră și Marea Marmara, este unul dintre cele mai dorite proiecte ale președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Acesta este un mare susținător al proiectelor de construcții gigantice, fie că e vorba de un aeroport nou, un tunel care trece pe sub Bosfor etc. Totul a fost construit în scurt timp, însă după finalizare costurile suportate de statul turc cresc anual prin susținerea garanțiilor oferite către constructori (de exemplu, în cazul Podului Osmangazi, sau a tunelului Eurasia, numărul de treceri este cu mult sub așteptările de la momentul construcției, ceea ce înseamnă mai puține încasări de către firmele care operează aceste investiții, diferențele fiind susținute anual de statul turc, conform contractelor).

Canalul Istanbul, un al doilea Bosfor?

Nimic nu se poate compara însă cu acest proiect de construcție: Canalul Istanbul. Concret, guvernul turc planifică un al doilea Bosfor, în vestul orașului Istanbul, prin acest canal artificial de 45 de kilometri, care urmează să fie construit paralel cu Bosforul, legând Marea Neagră de Marea Marmara. Potrivit unor surse guvernamentale, intenția este de a ameliora traficul intens de transport maritim de pe Bosfor și de a evita accidentele.

Dincolo de criticile referitoare la costuri, impactul asupra mediului și riscul seismic, sunt voci care spun că ar putea fi periclitate prevederile Convenţiei de la Montreux.

Convenţia de la Montreux

Convenţia de la Montreux stabileşte condiţiile de acces şi de şedere în Marea Neagră a navelor militare care nu aparţin ţărilor riverane

Potrivit Convenţiei de la Montreux, document semnat în data de 9 noiembrie 1936, strâmtoarea Bosfor se află sub prevederile privind regimul strâmtorilor turceşti, mai exact, toate navele au dreptul de a circula liber în strâmtoare. Convenția garantează trecerea liberă a navelor civile în timp de pace și restricționează trecerea navelor navale care nu aparțin statelor Mării Negre.

Traversarea Canalului Istanbul însă va presupune costuri suplimentare pentru navele comerciale, pe de o parte taxele de intrare, pe de altă parte, achitarea serviciilor de pilotaj maritim. Astfel, cel puțin la prima vedere, din cauza costurilor suplimentare, navele vor alege în continuare strâmtoarea Bosfor și nu Canalul Istanbul.

Un aspect, cel puțin la fel de important, este cel legat de efectele negative pe care canalul le va produce asupra mediului. În ultimul an de zile, mai mulți experți în mediu au atras atenția asupra faptului că în perimetrul în care va fi construit Canalul Istanbul se află rezervele de apă ale Istanbulului, iar construcţia acestuia ar periclita şi ecosistemul complex al regiunii.

Poziția seismologilor turci

Seismologii turci spun că prin construcția Canalului Istanbul va crește riscul producerii de cutremure, zona fiind una puternic seismică, astfel că ar avea efecte negative asupra plăcilor tectonice. AFAD, instituția care gestionează catastrofele și situaţiile de urgenţă, a respins aceste afirmaţii, însă fără multe explicații științifice care să contrazică opiniile specialiștilor turci.

Tocmai de aceea, primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, avertiza în 2024 că 8 milioane de oameni ar fi putea fi grav afectați de un eventual cutremur în acea zonă.