Un raport al agenției oficiale a UE, Europol, dezvăluie modul în care grupul terorist PKK profită din traficul de droguri și contrabanda de persoane în Europa. Reamintim că misiunea Europol este de a sprijini statele membre în prevenirea și combaterea tuturor formelor grave de criminalitate internațională și organizată, a criminalității informatice și a terorismului.

Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE a evidențiat că grupurile teroriste etno-naționaliste și separatiste, inclusiv PKK, rămân active în Uniunea Europeană. Raportul a menționat că membrii și celulele PKK din țările UE își continuă activitățile de strângere de fonduri, recrutare, formare și propagandă pe tot parcursul anului.

„Se crede că majoritatea fondurilor strânse pentru PKK provin din activități aparent legitime (donații, evenimente, taxe de membru, vânzări de bunuri și produse media etc.), precum și din activități infracționale precum extorcarea, frauda, ​​rackeții, spălarea de bani sau traficul de droguri”, se arată în raport.

Instituții de presă cu sediul în UE, folosite de PKK

Raportul Europol menționează că gruparea teroristă strânge anual milioane de euro sub pretextul unor „campanii” în toată Europa. Raportul a evidențiat, de asemenea, modul în care propaganda PKK, care vizează în special tinerii kurzi, se răspândește prin activiști, jurnaliști, site-uri web, TV, rețele sociale și presa scrisă.

Propaganda PPK a continuat să se concentreze pe obiectivul unui Kurdistan liber și autonom sub conducerea PKK, servind atât în ​​scopuri de recrutare, cât și de strângere de fonduri. Acesta vizează în special tinerii de origine kurdă și continuă să fie diseminat prin activiști și jurnaliști, site-uri web, televiziune, rețele sociale sau presa scrisă. Unele dintre instituțiile media folosite de PKK pentru a-și disemina propaganda au sediul în UE.

„Unele dintre instituțiile de presă folosite de PKK pentru a-și răspândi propaganda au sediul în UE”, arată raportul Europol. Există dovezi că PKK răpește indivizi pentru a-i trimite în zone de conflict sau pentru a-i folosi în celule teroriste. În 2023, în UE forțele de ordine au efectuat 25 de arestări legate de terorismul separatist, dintre care nouă au fost vizate de membrii PKK. Precizăm că PKK se află pe lista grupurilor teroriste a UE din 2002 și a fost clasificată de către Europol drept organizație teroristă „etno-naționalistă” și „separatistă”.

Ce este PKK

Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este o organizație care luptă pentru drepturile kurzilor și autonomia acestora în Turcia. În campania sa de teroare de 40 de ani împotriva Turciei, organizația PKK – listată ca organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană – a fost responsabilă pentru moartea a peste 40.000 de persoane, inclusiv femei, copii, sugari și bătrâni. Ramura siriană a PKK este YPG.

PKK a exploatat lacunele legale și a politicilile vagi din Europa, care i-au permis să recruteze militanți și să își finanțeze activitățile. Țările europene s-au confruntat cu critici pentru toleranța percepută față de activitățile PKK, inclusiv pentru eforturile de propagandă și de recrutare în Franța, Austria, Elveția și Țările de Jos.

Oficialii turci se plâng adesea că oficialii europeni și americani – inclusiv partenerii săi din NATO – au făcut prea puțin pentru a reprima activitățile PKK din cadrul granițelor lor ale organizației teroriste violente, inclusiv traficul de droguri, spălarea banilor și extorcarea.

40 de ani de bilanț sângeros

• În 1984, la data de 15 iulie 1984, caporalul Süleyman Aydın a devenit primul martir în primele acțiuni ale PKK, din Siirt și Hakkari.
• În ultimii 40 de ani, 6.400 de membri ai Forțelor Armate au murit.
• 1.500 gardieni din mediul rural și 600 polițiști au devenit martiri.
• 22.000 de soldați, ofițeri de poliție și gardieni au fost răniți în timp ce luptau împotriva terorismului PKK, unii au devenit invalizi.
• 7.000 de civili sunt victime ale terorismului PKK.
• 12.000 de civili au fost răniți de teroriștii PKK.

De-a lungul a 40 de ani, forțele de securitate turce au neutralizat aproximativ 47 de membri PKK, au fost capturați 7.000 de membri PKK răniți, iar 13.000 de teroriști au fost capturați sau predați.

Câteva repere ale atacurilor teroriste PKK din Turcia

• 23 octombrie 2024, Ankara: 5 morți și 22 de răniți, în atacul asupra companiei TUSAŞ Aerospace Industries Inc. (TAI).
• 1 octombrie 2023, Ankara: un atentat cu bombă, înainte de deschiderea noului an legislativ al Marii Adunări Naționale a Turciei. 2 polițiști au fost răniți.
• 13 noiembrie 2022, Istanbul, strada Istiklal: 6 persoane și-au pierdut viața și aproape 100 au fost rănite în urma atacului.
• 26 septembrie 2022, Mersin: militanții PKK au deschis focul și au bombardat un sediu de poliție. Un polițist a murit în atac, iar 4 persoane au fost rănite.
• 11 august 2017, Trabzon: în timpul conflictului dintre Direcția Generală de Jandarmerie și Securitate și militanții PKK, teroriștii PKK l-au omorât pe Eren Bülbül, în vârstă de 16 ani.
• 16 iunie 2017, Tunceli: după ce a fost răpit de teroriștii PKK în  în timp ce conducea pe autostradă, profesorul Necmettin Yılmaz (23 de ani) a fost omorât de teroriști.
• 9 iunie 2017, Batman: în timpul atacului PKK asupra primarului din Kozluk, membrii organizaţiei au omorât-o pe profesoara de muzică Şenay Aybüke Yalçın.
• 5 ianuarie 2017, Izmir: 3 atacatori au încercat să atace Tribunalul din Izmir cu un vehicul încărcat cu explozibil. Fethi Sekin și angajatul tribunalului Musa Can și-au pierdut viața și un ofițer de poliție a fost rănit. 2 dintre atacatori au fost uciși, iar al treilea a scăpat.
• 31 decembrie 2016, Istanbul: un atac a fost comis la clubul de noapte Reina din Istanbul în noaptea de Revelion. 39 de persoane, majoritatea turişti, au murit.
• 17 decembrie 2016, Kayseri: 15 soldați și-au pierdut viața într-un atac cu un vehicul încărcat cu explozivi asupra soldaților care se aflau în concediu pentru piață în Kayseri.
• 10 decembrie 2016, Istanbul: un autobuz a fost atacat cu o maşină cu explozibil după meciul disputat pe Stadionul Vodafone Arena, din Beşiktaş.
• 20 august 2016, Gaziantep: 59 de persoane și-au pierdut viața și peste 90 de persoane au fost rănite într-un atac cu bombă la o nuntă în districtul Şahinbey din Gaziantep.
• 28 iunie 2016, Aeroportul Istanbul: 45 de persoane și-au pierdut viața în atacul asupra Terminalului Internațional al Aeroportului Atatürk din Istanbul. Aproximativ 250 de persoane au fost rănite.
• 27 aprilie 2016, Bursa: atac sinucigaș lângă Marea Moschee. 1 persoană a murit și 13 au fost rănite.
• 19 martie 2016, Istanbul: atac sinucigaș desfășurat în fața guvernoratului districtual Beyoğlu. 5 persoane și-au pierdut viața și 36 de persoane au fost rănite.
• 13 martie 2016, Ankara: 36 de persoane și-au pierdut viața, printre care și o tânără femeie însărcinată și peste 300 de persoane au fost rănite în urma exploziei unui vehicul încărcat cu explozibil.
• 17 februarie 2016, Ankara: în fața clădirii Statului Major a avut loc un atac cu bombă, în timp ce treceau vehiculele de serviciu militar – 29 de persoane au murit și 61 de persoane au fost rănite.
• 14 ianuarie 2016, Diyarbakır: a fost atacată clădirea Departamentului de Poliție Diyarbakır Çınar cu o mașină-bombă. 6 persoane și-au pierdut viața și 38 de persoane au fost rănite.
• 2 ianuarie 2016, Istanbul, Piața Sultanahmet: în atacul sinucigaș revendicat de ISIS, 12 persoane au murit și 16 au fost rănite.
• 10 octombrie 2015, Ankara: Două atacuri sinucigașe au fost comise în timpul unui miting desfășurat în fața Gării Ankara, cu puțin timp înainte de alegerile din 1 noiembrie. Acesta a fost „cel mai sângeros atac terorist din istoria Turciei”, în care 103 persoane și-au pierdut viața și peste 500 de persoane au fost rănite.
• 20 iulie 2015, Şanlıurfa: 34 de persoane și-au pierdut viața într-un atac sinucigaș în districtul Suruç din Şanlıurfa. Peste 150 de persoane au fost rănite în atacul desfășurat în timpul unei conferințe de presă
• 5 iunie 2015, Diyarbakır: cu două zile înainte de alegerile generale, a avut loc un atac cu bombă în timpul mitingului HDP de la Diyarbakır. 5 persoane au murit și peste 400 de persoane au fost rănite în atacul.
• 11 mai 2013, Hatay: în exploziile care au avut loc în districtul Reyhanlı din Hatay, 53 de persoane și-au pierdut viața și 146 de persoane au fost rănite.
• 8 noiembrie 2009, Istanbul: un cocktail Molotov a fost aruncat într-un autobuz din districtul Bağcılar din Istanbul: un elev de liceu în vârstă de 17 ani, Serap Eser, a fost cuprins de flăcări și și-a pierdut viața după aproximativ o lună de spitalizare.
• 27 iulie 2008, Istanbul: în atacul de la Güngören, Istanbul, au fost detonate două bombe consecutive pe strada Menderes Çıkmazı, omorând 17 cetățeni turci, dintre care 5 copii și o femeie însărcinată. 154 de persoane au fost rănite.
• 21 ianuarie 1994, Mardin: teroriștii PKK au atacat satele Ormancık și Akyürek din districtul Savur din Mardin și au ucis 21 de persoane, inclusiv 11 copii.
• 21 octombrie 1993: într-un sat din Siirt, teroriștii PKK au împușcat în curtea școlii 22 de persoane, inclusiv 13 copii, dintre care unul avea 3 ani. După acest masacru, Abdullah Öcalan a fost numit „ucigașul bebelușului”.
• 8 iulie 1993, Van: teroriştii PKK au ucis 24 de persoane, inclusiv 14 copii, în districtul Bahçesaray din Van.
• 5 iulie 1993, Erzincan: în masacrul PKK de la Başbağlar din districtul Kemaliye, provincia Erzincan, 33 de civili au fost ucişi, iar satul a fost incendiat. PKK a împușcat 33 de soldați turci, iar generalul Bahtiyar Aydın a fost martirizat.
• 9 noiembrie 1992, Diyarbakır: teroriștii PKK au atacat districtul Hani din Diyarbakır, au percheziționat casele și au împușcat 12 persoane, dintre care 4 copii și 4 femei.
• 1 octombrie 1992, Bitlis: teroriștii PKK au atacat satul Cevizdalı și au ucis 30 de persoane, inclusiv 8 copii.
• 15-17 august 1984 Hakkari și Siirt: Acțiunile PKK au început cu un atac cu bombă asupra districtelor din Hakkari și Siirt.

Sursa foto: Europol