Cum reușește fondatorul PKK, Abdullah Öcalan, să tulbure din nou Turcia

În goana după atragerea voturilor minorității kurde, zilele trecute a șocat declarația liderului partidului naționalist MHP, Devlet Bahçeli, cunoscut pentru criticile aduse PKK de-a lungul anilor: „Dacă este ridicată izolarea liderului terorist (n.n. Abdullah Öcalan, fondator PKK, formațiune care prin atentatele sale a ucis peste 40.000 turci), el ar trebui să vorbească la reuniunea grupului Partidului DEM din Parlament (n.n. DEM, partid pro-kurd). Lasă-l să strige că terorismul s-a terminat”.

Publicația turcă SÖZCÜ susține că, de fapt, bazele acestui demers au fost puse în urmă cu un an, odată cu primele întâlniri la nivel de informații cu reprezentanții PKK din nordul Siriei. Simultan cu aceste întâlniri, au fost trimise delegații la penitenciarul de pe insula İmralı, pentru a se întâlni cu Öcalan. O sursă importantă de securitate a declarat pentru SÖZCÜ că managerii PKK au privit procesul de negociere „cu precauție” și că au existat diferențe de opinie. De altfel, mulți lideri actuali ai organizației PKK din nordul Irakului sunt împotriva unui posibil apel de depunere a armelor, iar această situație a fost transmisă și fondatorului PKK, Abdullah Öcalan. În acest context, a ieșit în prim-plan opțiunea de a se întâlni cu membrul partidului DEM Ömer Öcalan, care este și nepotul lui Öcalan.

Cine e Abdullah Öcalan

Politician și lider kurd, Abdullah Öcalan este cel care a fondat Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație care a luptat pentru drepturile kurzilor și autonomia acestora în Turcia. Născut pe 4 apriie 1949 în Ömerli, Turcia, Abdullah Öcalan a fost implicat în activități politice de la o vârstă fragedă, susținător fervent al cauzei kurde. Sub conducerea lui, în anii 1980, PKK a început o insurgență armată împotriva guvernului turc, solicitând mai multă autonomie și drepturi pentru kurzi.

În 1999, Abdullah Öcalan a fost capturat în Kenya și apoi a fost condamnat în Turcia la închisoare pe viață. Chiar și după gratii, el a continuat să influențeze mișcarea kurdă și să propună soluții politice, până când statul turc l-a izolat complet, fără dreptul de a fi vizitat de familie. Pentru guvernul turc, dar mai ales pentru majoritatea populației, Abdullah Öcalan e un terorist vinovat de moartea a peste 40.000 de cetățeni turci în atacurile PKK.

Prima întâlnire a lui Abdullah Öcalan cu familia, după 43 de luni

Deputatul Partidului DEM și nepotul lui Abdullah Öcalan, Ömer Öcalan, a anunțat într-o postare pe rețelele de socializare că ieri a mers la penitenciarul İmralı și s-a întâlnit cu Abdullah Öcalan, prima întâlnire față în față după 43 de luni.

Interesant, aprobarea cererii de vizită în închisoare a lui Abdullah Öcalan a fost dată de Ministerul Justiției din Turcia în ziua de 22 octombrie 2024, în aceeași zi în care liderul MHP, Devlet Bahçeli îl invita pe fondatorul PKK în Marea Adunare a Turciei și doar cu o zi înainte de atacul terorist de la Ankara, asupra căruia există tot mai multe dovezi că ar fi fost inițiat de PKK.

Așadar, nepotul lui Abdullah Öcalan, parlamentarul DEM Ömer Öcalan, a fost informat în data de 22 octombrie 2024 că trebuie să se prezinte la debarcaderul militar din districtul Mudanya din Bursa, de unde va pleca cu un feribot către insula İmralı, unde este izolat Abdullah Öcalan.

Întâlnirea dintre fondatorul PKK Abdullah Öcalan și nepotul său Ömer Öcalan a început la ora 11 și a continuat până după-amiaza. Cu acest prilej, conform deputatului DEM, fondatorul PKK Abdullah Öcalan ar fi declarat: „Dacă apar condițiile, am puterea teoretică și practică de a muta acest proces de pe terenul conflictului și al violenței pe cel legal și politic”. De asemenea, Abdullah Öcalan a transmis mesajul că ar putea juca un rol în depunerea armelor dacă condițiile de izolare ar fi ridicate și i s-ar asigura facilități de comunicare.

Negocierile cu PKK, o palmă dată familiilor martirilor?

În spațiul public din Turcia, subiectul legat un eventual armistițiu cu Abdullah Öcalan a creat tensiuni. Întrebarea centrală este: familiile martirilor sunt pregătite pentru ca politicienii turci să facă acest pas? Este planificată eliberarea lui Abdullah Öcalan, liderul organizației teroriste PKK, care a omorât 14.900 de soldați, polițiști, gardieni și 7.000 de cetățeni. Acesta este invitat să vorbească în Parlamentul creat de Mustafa Kemal Ataturk. Mai mult, ca șef al PKK, Abdullah Öcalan a furat 40 de ani din cei 100 ai Republicii Turcia.

40 de ani de bilanț sângeros

O amplă analiză din SÖZCÜ arată că până acum nu a putut fi eliminată organizația teroristă „Apocular”, care a apărut la Ankara în 1973, și apoi a luat numele PKK în satul Fis din districtul Lice din Diyarbakır în noiembrie 1978. Mai mult, costul luptei de 40 de ani împotriva terorismului pentru economia Turciei este exprimat în trilioane de dolari.

• În 1984, în urmă cu exact 40 de ani, la data de 15 iulie 1984, caporalul Süleyman Aydın a devenit primul martir în primele acțiuni ale PKK, din Siirt și Hakkari.
• În ultimii 40 de ani, 6.400 de membri ai Forțelor Armate au murit.
• 1.500 gardieni din mediul rural și 600 polițiști au devenit martiri.
• 22.000 de soldați, ofițeri de poliție și gardieni au fost răniți în timp ce luptau împotriva terorismului PKK, unii au devenit invalizi.
• 7.000 de civili sunt victime ale terorismului PKK.
• 12.000 de civili au fost răniți de teroriștii PKK.

De-a lungul a 40 de ani, forțele de securitate turce au neutralizat aproximativ 47 de membri PKK, au fost capturați 7.000 de membri PKK răniți, iar 13.000 de teroriști au fost capturați sau predați.

Principalele atacuri teroriste din Turcia

• 23 octombrie 2024, Ankara: 5 morți și 22 de răniți, în atacul asupra companiei TUSAŞ Aerospace Industries Inc. (TAI). 5 persoane au murit și 22 persoane au fost rănite.
• 1 octombrie 2023, Ankara: un atentat cu bombă, cu câteva ore înainte de deschiderea noului an legislativ al Marii Adunări Naționale a Turciei. 2 polițiști au fost răniți. Aripa militară a PKK, Centrul de Apărare a Poporului (HPG), a revendicat atacul.
• 13 noiembrie 2022, Istanbul, strada Istiklal: 6 persoane și-au pierdut viața și aproape 100 au fost rănite în urma atacului. Autorul, Ahlam Albashir, de origine siriană, a fost condamnat la 1.794 de ani de închisoare. Rechizitoriul susținea că atacul a fost „planificat și realizat de extensia siriană a organizației teroriste armate PKK/KCK, YPG/PYD/SDG”.
• 26 septembrie 2022, Mersin: militanții PKK au deschis focul și au bombardat un sediu de poliție. Un polițist a murit în atac, iar 4 persoane au fost rănite. PKK a revendicat atacul.
• 11 august 2017, Trabzon: în timpul conflictului dintre Direcția Generală de Jandarmerie și Securitate și militanții PKK, teroriștii PKK l-au omorât pe Eren Bülbül, în varstă de 16 ani.
• 16 iunie 2017, Tunceli: după ce a fost răpit de teroriștii PKK în  în timp ce conducea pe autostradă, profesorul Necmettin Yılmaz (23 de ani) a fost omorât de teroriști.
• 9 iunie 2017, Batman: în timpul atacului PKK asupra primarului din Kozluk, membrii organizaţiei au omorât-o pe profesoara de muzică Şenay Aybüke Yalçın.
• 5 ianuarie 2017, Izmir: 3 atacatori au încercat să atace Tribunalul din Izmir cu un vehicul încărcat cu explozibil. Când polițistul Fethi Sekin a observat situația și a deschis focul, atacatorii au încercat să scape, aruncând în aer vehiculul. În conflict, Fethi Sekin și angajatul tribunalului Musa Can și-au pierdut viața și un ofițer de poliție a fost rănit. 2 dintre atacatori au fost uciși, iar al treilea a scăpat. Şoimii Libertăţii din Kurdistan (TAK) au revendicat atacul.
• 31 decembrie 2016, Istanbul: un atac a fost comis la clubul de noapte Reina din Istanbul în noaptea de Revelion. 39 de persoane, majoritatea turişti, au murit. Atacul a fost efectuat de membrul ISIS Abdulkadir Masharipov, care a fost condamnat la 40 de pedepse pe viață cu agravare și 1.368 de ani de închisoare în dosarul încheiat la 7 septembrie 2020.
• 17 decembrie 2016, Kayseri: 15 soldați și-au pierdut viața într-un atac cu un vehicul încărcat cu explozivi asupra soldaților care se aflau în concediu pentru piață în Kayseri, iar PKK și-a revendicat responsabilitatea pentru acest atac.
• 10 decembrie 2016, Istanbul: un autobuz a fost atacat cu o maşină cu explozibil după meciul disputat pe Stadionul Vodafone Arena, din Beşiktaş
• 20 august 2016, Gaziantep: 59 de persoane și-au pierdut viața și peste 90 de persoane au fost rănite într-un atac cu bombă la o nuntă în districtul Şahinbey din Gaziantep, care a fost revendicat de ISIS.
• 28 iunie 2016, Aeroportul Istanbul: 45 de persoane și-au pierdut viața în atacul asupra Terminalului Internațional al Aeroportului Atatürk din Istanbul. Aproximativ 250 de persoane au fost rănite în atacul revendicat de ISIS.
• 27 aprilie 2016, Bursa: atac sinucigaș lângă Marea Moschee. 1 persoană a murit și 13 au fost rănite. Şoimii Libertăţii din Kurdistan (TAK) au revendicat atacul.
• 19 martie 2016, Istanbul: atac sinucigaș desfășurat în fața guvernoratului districtual Beyoğlu. 5 persoane și-au pierdut viața și 36 de persoane au fost rănite.
• 13 martie 2016, Ankara: 36 de persoane și-au pierdut viața, printre care și o tânără femeie însărcinată și peste 300 de persoane au fost rănite în urma exploziei unui vehicul încărcat cu explozibil în fața stațiilor de autobuz Atatürk Boulevard Güvenpark.
• 17 februarie 2016, Ankara: în fața clădirii Statului Major a avut loc un atac cu bombă, în timp ce treceau vehiculele de serviciu militar. Atacul e revendicat de Şoimii Libertăţii din Kurdistan: 29 de persoane au murit și 61 de persoane au fost rănite.
• 14 ianuarie 2016, Diyarbakır: a fost atacată clădirea Departamentului de Poliție Diyarbakır Çınar cu o mașină-bombă. Atacul a fost revendicat de PKK. 6 persoane și-au pierdut viața și 38 de persoane au fost rănite.
• 2 ianuarie 2016, Istanbul, Piața Sultanahmet: în atacul sinucigaș revendicat de ISIS, 12 persoane au murit și 16 au fost rănite.
• 10 octombrie 2015, Ankara: Două atacuri sinucigașe au fost comise în timpul unui miting desfășurat în fața Gării Ankara, cu puțin timp înainte de alegerile din 1 noiembrie. Acesta a fost „cel mai sângeros atac terorist din istoria Turciei”, în care 103 persoane și-au pierdut viața și peste 500 de persoane au fost rănite. Oficialii poliției au anunțat că atacurile revendicate de ISIS au fost comise de Yunus Emre Alagöz, fratele lui Abdurrahman Alagöz, care anterior a comis un atac sângeros în Suruç, și de un cetățean străin, fără nume.
• 20 iulie 2015, Şanlıurfa: 34 de persoane și-au pierdut viața într-un atac sinucigaș în districtul Suruç din Şanlıurfa. Peste 150 de persoane au fost rănite în atacul desfășurat în timpul conferinței de presă a membrilor Federației Asociațiilor de Tineret Socialist (SGDF), care s-au adunat la Suruç pentru a aduce ajutor în Kobani. ISIS a revendicat atentatul. S-a anunțat că atacatorul a fost Abdurrahman Alagöz. La două zile după atacul de la Suruç, doi polițiști au fost găsiți morți, împușcați în cap, acasă în districtul Ceylanpınar din Şanlıurfa. Masacrul de la Suruç și uciderea ulterioară a doi ofițeri de poliție au fost interpretate drept „sfârșitul de facto al procesului de soluționare”. Pe 29 iulie 2015 președintele Tayyip Erdoğan a anunțat că procesul de soluționare s-a încheiat complet. După suspendarea procesului de pace în 2015, PKK a intensificat atacurile, provocând confruntări violente în orașe precum Cizre și Sur.
• 5 iunie 2015, Diyarbakır: cu două zile înainte de alegerile generale, a avut loc un atac cu bombă în timpul mitingului HDP de la Diyarbakır. 5 persoane au murit și peste 400 de persoane au fost rănite în atacul, revendicat de ISIS. ***La alegerile din 7 iunie, AKP, partidul prezidat de RT Erdogan, a pierdut majoritatea pentru prima dată de când a ajuns la putere în 2002. HDP, partid pro-kurd, pe de altă parte, a câștigat 80 de locuri cu 13% din voturi. Când negocierile de coaliție au eșuat, pe 1 noiembrie 2015 au avut loc alegeri anticipate. În 13 din cele 18 luni care au urmat atacului asupra mitingului HDP din 5 iunie 2015, au avut loc atacuri PKK în care aproape 500 de oameni și-au pierdut viața în atacuri.
• 11 mai 2013, Hatay: în exploziile care au avut loc în districtul Reyhanlı din Hatay, 53 de persoane și-au pierdut viața și 146 de persoane au fost rănite. Premierul de atunci Recep Tayyip Erdoğan a reamintit că exploziile au coincis cu negocierile și procesul de soluționare cu PKK. „Am început o nouă eră în țara noastră, procesul de soluționare. Din păcate, cei care nu pot digera această nouă eră și care nu pot privi pozitiv la respirația acestui aer de libertate se pot angaja în astfel de acțiuni”. Guvernul a dat vina pe regimul sirian pentru atacuri. Dosarul, în care au fost judecate 33 de persoane cu privire la atacuri, a fost soluționat pe 23 februarie 2018. Nouă inculpați, inclusiv Nasır Eskiocak, care a fost acuzat că este autorul și planificatorul atacului, au fost condamnați la 53 de pedepse pe viață agravate, iar 13 inculpați au fost condamnați la pedepse de închisoare cuprinse între 15 și 22 de ani.
• 8 noiembrie 2009, Istanbul: un cocktail Molotov a fost aruncat într-un autobuz din districtul Bağcılar din Istanbul de către membrii organizației teroriste PKK. În atac, un elev de liceu în vârstă de 17 ani, Serap Eser, a fost cuprins de flăcări și și-a pierdut viața după aproximativ o lună de spitalizare.
• 27 iulie 2008, Istanbul: în atacul de la Güngören, Istanbul, au fost detonate două bombe consecutive pe strada Menderes Çıkmazı, omorând 17 cetățeni turci, dintre care 5 copii și o femeie însărcinată. 154 de persoane au fost rănite.
• 21 ianuarie 1994, Mardin: teroriștii PKK au atacat satele Ormancık și Akyürek din districtul Savur din Mardin și au ucis 21 de persoane, inclusiv 11 copii.
• 21 octombrie 1993, Siirt: într-un sat din Siirt, teroriștii PKK au împușcat în curtea școlii 22 de persoane, inclusiv 13 copii, dintre care unul avea 3 ani. După acest masacru, Abdullah Öcalan a fost numit „ucigașul bebelușului”.
• 8 iulie 1993, Van: teroriştii PKK au ucis 24 de persoane, inclusiv 14 copii, în districtul Bahçesaray din Van.
• 5 iulie 1993, Erzincan: în masacrul PKK de la Başbağlar din districtul Kemaliye, provincia Erzincan, 33 de civili au fost ucişi, iar satul a fost incendiat. PKK a împușcat 33 de soldați turci, iar generalul Bahtiyar Aydın a fost martirizat.
• 9 noiembrie 1992, Diyarbakır: teroriștii PKK au atacat districtul Hani din Diyarbakır, au percheziționat casele și au împușcat 12 persoane, din care 4 copii și 4 femei
• 1 octombrie 1992, Bitlis: teroriștii PKK au atacat satul Cevizdalı și au ucis 30 de persoane, inclusiv 8 copii.
• 15-17 august 1984 Hakkari și Siirt: Acțiunile PKK au început cu un atac cu bombă asupra districtelor din Hakkari și Siirt.