Purtătorul de cuvânt al principalului partid de guvernământ din Turcia (AKP), Ömer Çelik, a făcut o declarație referitoare la solicitarea Ucrainei ca Turcia să aplice prevederile Convenției de la Montreux, în fața Rusiei.

„Instituțiile statului au lucrat la toate scenariile privind aplicarea acordului de la Montreux de către Turcia. Au fost făcute pregătirile necesare, atât din punct de vedere juridic, cât și diplomatic”, a declarat purtătorul de cuvânt al AKP.

Ucraina cere Turciei să închidă accesul Rusiei la strâmtoarea Bosfor

Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasyl Bodnar, a declarat că după operațiunea militară lansată azi de Rusia, Ucraina a cerut Turciei să închidă Rusiei accesul la strâmtorile Bosfor și Dardanele.

“Spunem Rusiei, cu care avem relații strânse, că această acțiune, care este o încălcare gravă a dreptului internațional, ar trebui abandonată. Pe de o parte, avem relații cu NATO, dar și cu Rusia și Ucraina. În calitate de aliat al NATO, Turcia a manifestat până astăzi o atitudine constructivă și va continua să o facă. Vom continua să menținem relații diplomatice, astfel încât Rusia să renunțe la această poziție agresivă”, a completat Ömer Çelik.

Acesta mai spune că președintele Erdoğan a depus toate eforturile pentru a reduce tensiunea în relațiile Rusia-Ucraina, pentru soluționarea problemei prin diplomație în temeiul Acordurilor de la Minsk. “Respingem complet această invazie. Din prima clipă, am declarat că suntem în favoarea integrității teritoriale a Ucrainei și că o vom apăra cu fermitate!”

Reamintim că în urmă cu câteva zile, 6 nave militare rusești și un submarin au tranzitat strâmtoarea Bosfor, către Marea Neagră. Fostul ambasador Şükrü Elekdağ* a declarat pentru publicația Sözcü, că statele care nu au litoral la Marea Neagră trebuie să informeze autoritățile turce cu 8 zile înainte de tranzitare, cu prevederi stricte la numărul navelor care pot tranzita, tonaj, iar portavioanele și submarinele nu au acces.

Convenția de la Montreux, din 1936

Convenția de la Montreux a fost încheiată pentru a menține securitatea Turciei, prin impunerea restricțiilor de tranzitare pentru statele care nu sunt riverane Mării Negre. A fost semnată pe 20 iulie 1936 de Turcia, Marea Britanie, Australia, Franța, Uniunea Sovietică, Japonia, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia și România.

Potrivit Articolului 28 al Convenției, dacă este depusă o cerere de anulare de către o țară semnatară, Convenția rămâne în vigoare încă 2 ani de la data cererii, după care părțile se vor întâlni pentru a stabili prevederile unui nou contract.

Este de așteptat ca Turcia să se opună cu fermitate propunerilor de a pierde controlul asupra strâmtorilor. La fel și Rusia. Conform Convenției, în caz de război, dacă Turcia este neutră, navele de război nu pot tranzita strâmtorile. Dacă Turcia este combatantă, poate permite tranzitarea navelor de război după cum dorește.

Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (1982)

Totodată, în caz de război, s-ar putea aplica paragraful 2 al articolului 38 din Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (1982), care permite tuturor navelor de război, de toate tipurile și tonajele, inclusiv portavioane și submarine, să treacă prin strâmtori, fără a fi supuse vreunei notificări și să poată staționa cât doresc.

Astfel, SUA vor putea trece o forță navală militară de orice mărime și dotată cu focoase nucleare și să stabilească baze navele în România. Astfel, Marea Neagră se va transforma într-un lac NATO și SUA, ceea ce va duce situația la un nivel extrem de riscant.

Pe de altă parte, nefiind semnatară, SUA nu poate solicita anularea Convenției de la Montreux decât prin aliatul său, România, angajând-o astfel într-un proces de criză riscant, care ar putea duce la evoluții fierbinți între România și Rusia.

Nu în ultimul rând, procedura de modificare a articolului 29 al Convenției de la Montreux oferă Turciei și Rusiei posibilitatea de a preveni orice decizie care ar fi împotriva lor, dacă acționează împreună din cauza suprapunerii intereselor la Marea Neagră, spune fostul ambasador.

***Şükrü Elekdağ este un diplomat, academician și om politic turc, fost subsecretar al Ministerului Afacerilor Externe, ambasador al Turciei în Japonia și în SUA.