Aseară au fost anunțate deciziile în procesul privind protestele din 2013, derulate în Parcul Gezi, din Istanbul. Unul dintre cei 17 inculpați, Osman Kavala, a primit închisoare pe viață.

După ce a fost anulat verdictul de achitare privind protestele din 2013 desfășurate în Parcul Gezi, în cursul serii trecute a fost emis un alt verdict, în cazul a 17 inculpați.

Osman Kavala, condamnat pe viață

Printre inculpații care și-au aflat pedepsele se află și omul de afaceri Osman Kavala, care a fost condamnat la închisoare pe viață. 

Au primit 18 ani de închisoare arhitecta Mücella Yapıcı (în vârstă de 71 de ani), realizatoarea de documentare Çiğdem Mater, coordonatorul pe probleme de urbanism din cadrul Primăriei Istanbul, Tayfun Kahraman, precum și Hakan Altınay, Can Atalay, Mine Özerden, Yiğit Ali Ekmekçi.

Reacții în plan internațional

Amnesty International a calificat decizia de ieri ca fiind o „lovitură devastatoare” pentru drepturile omului, spunând că decizia instanței „sfidează orice logică”.

În urma deciziei de condamnare, Departamentul de Stat al SUA a dat publicității o declarație, prin care punctează: „condamnarea pe nedrept a lui Kavala este incompatibilă cu respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept”, cerând încă o dată eliberarea acestuia.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat: „Solicităm încă o dată Turciei să-l elibereze pe Osman Kavala și pe toți ceilalți închiși arbitrar, în conformitate cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului”. Ned Price mai spune că „dreptul de a-și exercita libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere este consacrat în constituția Turciei, în responsabilitățile juridice internaționale și în obligațiile OSCE.”

Uniunea Europeană a avut, de asemenea, o reacție la decizia instanței. Raportorul Parlamentului European pentru Turcia, Nacho Sanchez Amor, și șeful delegației parlamentare UE-Turcia, Serghei Lagodinsky, au emis o declarație comună: „Justiția turcă a confirmat astăzi cele mai proaste previziuni, condamnându-l pe Osman Kavala la închisoare pe viață pentru că ar fi încercat să răstoarne guvernul. Această tristă decizie a Curții Penale A 13-a din Istanbul arată clar disprețul față de deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului și va avea cu siguranță consecințe asupra procedurilor de încălcare în curs de desfășurare la Consiliul Europei.”

Și artiștii din Turcia (actori, cântăreți și scriitori) au reacționat pe rețelele de socializare la decizia din procesul Gezi. Printre aceștia, muzicianul Zülfü Livaneli, scriitorul Ece Temelkuran, actrița Rıza Kocaoğlu, actorul Cem Yılmaz, solistul trupei Mor ve Ötesi, Harun Tekin și actorul Mehmet Günsür.

Cine este Osman Kavala

În vârstă de 64 de ani, Osman Kavala este om de afaceri și filantrop. Acesta a fost arestat prima dată în 2017, sub acuzația că ar fi coordonat protestele din 2013 din Parcul Gezi.

În 2020 a fost achitat, dar verdictul a fost anulat și i-au fost aduse noi acuzații, de această dată pentru presupusa sa implicare în tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, care a dus la moartea a cel puțin 250 de persoane. Astfel, activistul turc a fost arestat din nou, la doar câteva ore după achitarea sa din Gezi Park.

Arestarea lui Kavala a tensionat relațiile guvernului turc cu Occidentul. 10 ambasadori, inclusiv Statele Unite, Franța și Germania, au lansat o declarație prin care îi cereau libertatea lui Kavala, iar președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a declarat „persona non grata”.

În februarie, cel mai important organism european pentru drepturile omului a lansat proceduri împotriva Turciei pentru refuzul de a respecta o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a cerut eliberarea lui Kavala pe motiv că drepturile sale au fost încălcate.

Ce s-a întâmplat în 2013, în Parcul Gezi din Istanbul

În data de 28 mai 2013, un val de demonstrații și tulburări civile au început la Istanbul, inițial pentru a contesta planul de dezvoltare urbană a parcului Taksim Gezi din Istanbul. E vorba de intenția de a transforma un mic parc din centrul Istanbulului într-un mall.

Ulterior, au avut loc și greve de susținere, împotriva problemelor legate de libertatea de exprimare, a libertății presei, de întrunire, precum și de erodarea secularismului din Turcia. Demonstrațiile s-au transformat rapid în mitinguri antiguvernamentale în mai multe orașe din Turcia.

În timpul protestelor de la Istanbul, 22 de persoane au fost ucise și mai mult de 8.000 au fost rănite, multe dintre acestea grav. Fără o conducere centralizată, dincolo de mica adunare care a organizat inițial protestul de mediu, protestele au fost comparate cu mișcarea Occupy și cu evenimentele din 1968.