O decizie judiciară fără precedent a aruncat Turcia într-o nouă criză politică: un tribunal din Ankara a anulat congresul din noiembrie 2023 al Partidului Republican al Poporului (CHP), prin care Özgür Özel fusese ales lider, deschizând calea întoarcerii fostului șef al partidului, Kemal Kılıçdaroğlu, în ale cărui mandate de președinte CHP a pierdut toate alegerile în fața AKP, partid condus de Recep Tayyip Erdoğan.

Partidul Republican al Poporului (CHP) are dreptul de a contesta decizia la Curtea de Casație în termen de două săptămâni.

În urma deciziei de azi a judecătorilor, primarul deținut al Municipiului Metropolitan Istanbul și candidatul la președinție al CHP, Ekrem İmamoğlu, a declarat din închisoarea Silivri: „Problema este serioasă. Depășește liniile de partid. Este timpul ca națiunea să apere Turcia”.

Turcia News a semnalat din data de 30 iunie 2025: „Ce riscă opoziția din Turcia, prin revenirea la cârma CHP a lui Kemal Kılıçdaroğlu?”

Ce s-a întâmplat, pas cu pas

Camera 36 a Curții Regionale de Apel din Ankara a dispus înlăturarea provizorie din funcție a lui Özgür Özel și a întregii administrații executive a CHP, urmând ca Kemal Kılıçdaroğlu și echipa sa de dinainte de congresul din 2023 să preia conducerea interimară a partidului.

Motivul invocat: presupuse nereguli în desfășurarea congresului din noiembrie 2023, prin care Özel îl înfrânsese pe Kılıçdaroğlu și preluase conducerea partidului.

Hotărârea a fost transmisă de urgență Consiliului Electoral Suprem, Biroului Electoral Provincial Ankara și Guvernoratului Ankara pentru punere în aplicare. Efectul este imediat și provizoriu, până la rămânerea definitivă a deciziei — partidul are la dispoziție două săptămâni pentru a face recurs la Curtea de Casație.

Contextul: o opoziție sub asediu sistematic

Decizia de azi marchează o escaladare majoră a ofensivei juridice împotriva CHP, partid care a fost deja lovit de reținerea în martie 2025 a primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, și de un val de anchete, rețineri și demiteri care au vizat primăriile controlate de opoziție.

Primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, este judecat pentru corupție și legături cu organizații teroriste — acuzații pe care acesta le neagă ferm. Un act de acuzare emis ulterior a cerut o condamnare de până la 2.352 de ani de închisoare. Arestarea sa a declanșat cele mai mari proteste din Turcia din ultimul deceniu, manifestanții denunțând o regresie democratică sub Erdoğan.

Pe parcursul lui 2025, sute de politicieni și funcționari CHP au fost reținuți, iar statul a intervenit activ în guvernanța internă a partidului. În septembrie, o instanță a anulat congresul provincial al CHP Istanbul și a înlăturat conducerea filialei.

Furie și acuzații de lovitură de stat judiciară

Reacțiile deciziei de astăzi nu s-au lăsat așteptate. Deputatul CHP Ali Mahir Başarır a declarat pentru Reuters că hotărârea „este o lovitură de stat înfăptuită prin intermediul justiției și o palmă dată voinței celor 86 de milioane de oameni”.

Özgür Çelik, președintele filialei CHP Istanbul, a catalogat decizia drept „o nouă fază a mecanismului de lovitură de stat început pe 19 martie 2025″, acuzând autoritățile că vor să distrugă Republica și să suspende democrația.

Vicepreședintele CHP Gökhan Zeybek a declarat că „toate deciziile luate de instanțe care acționează pe bază de instrucțiuni sunt nule și neavenite din punctul nostru de vedere”.

Müsavat Dervişoğlu, liderul Partidului Bun (İYİ), s-a declarat „total împotriva oricărei intervenții nedemocratice asupra voinței națiunii”.

Partidul pro-kurd DEM, al treilea ca mărime în parlament, a numit decizia „o pată neagră pe democrația turcă”.

Pe de altă parte, Kemal Kılıçdaroğlu, reapărut din umbra în care se retrăsese după înfrângerea de la alegerile prezidențiale din 2023, a cerut calm și bun simț, spunând că speră că Turcia va avea de câștigat de pe urma acestei decizii.

Imaginile din fața sediului central al CHP din Ankara spun însă mai mult decât orice declarație. Sute de manifestanți furioși s-au adunat în fața clădirii, scandând „Trădătorule, Kemal!” — un semnal că revenirea lui Kılıçdaroğlu este departe de a fi acceptată în interiorul propriului partid.

Piețele financiare, în alertă

Impactul nu s-a limitat la scena politică. Verdictul a zguduit piețele financiare, tranzacțiile pe indicele BIST 100 fiind temporar suspendate după ce acesta a scăzut cu peste 6 procente. Investitorii urmăresc cu îngrijorare o situație pe care au mai trăit-o: în martie 2025, arestarea primarului din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, provocase un val de vânzări care împinsese inflația așteptată în sus și întrerupsese temporar ciclul de reducere a dobânzilor.

Bilanțul mandatelor lui Kılıçdaroğlu: 13 ani fără o victorie în alegeri

Kemal Kılıçdaroğlu a preluat conducerea CHP în 2010, după demisia predecesorului său Deniz Baykal, și a condus partidul timp de 13 ani, încercând să îl remodeleze ideologic și organizatoric. A adoptat un stil conciliant de opoziție, evitând polemicile dure și repoziționând CHP ca o forță social-democrată largă, deschisă diversității — abordând inclusiv subiecte sensibile precum portul vălului islamic, care reprezentaseră anterior o prăpastie între partid și alegătorii din afara marilor orașe.

Rezultatele au fost însă contradictorii. Sub conducerea sa, CHP nu a câștigat alegerile parlamentare sau prezidențiale, reușind totuși victorii semnificative la alegerile locale din 2019, când opoziția a preluat câteva mari orașe — printre care Ankara și Istanbul. La congresul din noiembrie 2023, unul dintre contracandidații săi a remarcat că Kılıçdaroğlu pierduse 12 alegeri de la venirea sa la conducerea CHP.

Cel mai dureros eșec a venit în mai 2023. Deși sondajele nu îl poziționau pe Kılıçdaroğlu favorit la alegerile prezidențiale din 2023, ci pe ceilalți doi potențiali candidați, respectiv primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu și pe primarul din Ankara, Mansur Yavaș, acesta a reprezentat din nou fără succes opoziția în fața lui Recep Tayyip Erdoğan.

Înfrângerea a declanșat frustrări acumulate în partid de ani întregi, iar câteva luni mai târziu Kılıçdaroğlu a pierdut și conducerea CHP în fața lui Özgür Özel — omul pe care instanța îl înlătură acum, pentru a-l readuce pe fostul lider la cârmă. Ironia istoriei, greu de ignorat.

Despre CHP

Partidul Republican al Poporului (CHP) a luat naștere în 1923, odată cu fondarea Republicii Turce, fiind inițial singurul partid al statului și purtătorul de stindard al naționalismului secular modernizator al lui Mustafa Kemal Atatürk. Este, cu alte cuvinte, partidul care a construit Turcia modernă — ceea ce îi conferă o greutate simbolică pe care niciun alt partid turc nu o poate revendica.

Programul său a evoluat spre social-democrație odată cu trecerea la sistemul multipartid, apoi spre un liberalism mai pronunțat, ca răspuns la autoritarismul crescând al lui Recep Tayyip Erdoğan. Această istorie lungă explică identitatea sa complexă și diversitatea fracțiunilor din interior — o tensiune care a ieșit violent la suprafață în această seară în fața sediului CHP din Ankara.

CHP este cel mai vechi partid din Turcia și a obținut victorii record împotriva AKP la alegerile locale din 2024, aflându-se în continuă creștere în sondaje — tocmai când ofensiva juridică împotriva sa s-a intensificat dramatic.

Sute de politicieni și funcționari ai partidului au fost reținuți pe parcursul anului 2025, iar statul a intervenit activ în guvernanța sa internă, într-un pattern pe care observatorii internaționali îl descriu drept eliminarea sistematică a singurului adversar serios al puterii.