Unul dintre cele mai mari muzee de mozaic din lume, Muzeul Mozaicului Zeugma, a găzduit în primele 10 luni ale anului 381.500 de vizitatori în 10 luni, înregistrând un vârf al numărului de vizitatori.

Muzeul Mozaicului Zeugma este situat pe istoricul Drum al Mătăsii din Gaziantep și funcționează pe o suprafață de 30.000 de metri pătrați. Aici sunt expuse sute de lucrări precum mozaicul „Gypsy Girl”, „statuia lui Marte”, fântâni romane, băi și mozaicuri.

În 2019, când a fost declarat „Anul Göbeklitepe”, 340.569 de vizitatori au trecut pragul muzeului, după ce fuseseră expuse 12 piese din mozaicul „Gypsy Girl”, aduse în Turcia din SUA.

Din 2011, numărul vizitatorilor a crescut constant la Muzeul Mozaic Zeugma, ajungând la un număr total de 2.142.853 de vizitatori, anunță Anadolu Agency.

Astfel, ajungând la 381.500 de vizitatori în primele 10 luni ale acestui an, muzeul a atins cel mai mare număr de vizitatori, de la înființarea sa în 2011.

Directorul Muzeului Gaziantep, Özgür Çomak, a declarat Agenției Anadolu că din luna aprilie numărul de vizitatori a crescut în mod constant și datorită faptului că în această vară muzeul a fost deschis până la ora 22. Pentru asta a fost nevoie de o permisiune specială din partea Ministerului Culturii și Turismului din Turcia.

„Muzeul a fost deschis de la 08:00 la 22:00, timp de aproximativ 2 luni și jumătate. Sperăm să facem acest lucru și anul viitor”, a declarat Özgür Çomak. Acesta mai spune că e în creștere numărul vizitatorilor străini, mai ales din Japonia, China, Taiwan, Orientul Îndepărtat, dar și din Germania și Italia.

Orașul antic Belkıs/Zeugma

Orașul antic Belkıs/Zeugma este situat pe malul râului Eufrat, în granițele satului Belkıs din districtul Nizip, Gaziantep. Orașul antic a fost înființat pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare. Datorită faptului că aici Eufratul se află în cea mai mică adâncime, este o regiune strategică din punct de vedere militar și comercial.

Zeugma: Orașul cu 80.000 de locuitori

Belkıs/Zeugma, unul dintre cele mai mari orașe ale vremii sale, cu o populație de 80.000 de locuitori, a avut diferite nume în istorie.

Seleukos Nikator, unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare și mai târziu regele Siriei, a combinat numele Eufratului cu propriul său nume și a fondat aici în anul 300 î.Hr. un oraș numit Seleukos Eufrat. Mai târziu, în secolul I î.Hr., orașul a intrat sub stăpânire romană. Odată cu această schimbare de stăpânire, s-a schimbat și numele orașului, și a luat numele de „Zeugma”, care înseamnă pod, trecere.

În Zeugma, care a ajuns la o populație de 80.000 de locuitori în scurt timp datorită plasării aici și a comerțului Garnizoanei Legiunii a IV-a Skitia a Imperiului Roman, pe versanți se construiesc vile cu vedere la Eufrat.

Unul dintre cele mai mari orașe din lume

O populație de 80.000 de oameni face din Zeugma unul dintre cele mai mari orașe din lume. De exemplu, Zeugma era de aceeași dimensiune ca Atena (Athena) și de câteva ori mai mare decât Pompeii.

Se știe că în Zeugma s-au desfășurat activități de reconstrucție importante în perioada elenistică din timpul domniei lui Seleukos Nikator. Un templu al lui Thyke, zeița destinului, a fost construit pe Acropole din oraș. Acest templu este încă sub pământ.

Orașul antic Zeugma este unul dintre orașele romane care și-a bătut și propria monedă. Astfel, pe monede au fost imprimate templul Thyke pe o parte, iar pe cealaltă parte motivul Vulturului roman care simbolizează puterea.

În secolele 5-6 d.Hr. Belkıs/Zeugma intră sub stăpânirea romanilor, iar în secolul al VII-lea d.Hr., ca urmare a raidurilor islamice, Belkıs/Zeugma este abandonat. În secolele X-XII d.Hr. se formează o mică așezare islamică, iar în secolul al XVI-lea d.Hr. satul Belkıs este înființat cu numele actual.

Cronologia descoperirilor arheologice

În 1987 au fost începute primele săpături la Zeugma. Într-un mormânt cu cameră, sculptat în roca de bază, au fost găsite mai multe statui din calcar, care au fost expuse în Sala Belkıs a Muzeului Gaziantep.

Mozaicul de podea cu scena nunții lui Dionysos și Ariadnei, a fost descoperit în 1992. Inițial, cu ani în urmă la acest mozaic ajunseseră mai întâi contrabandiștii.

Un an mai târziu, odată cu construcția barajului Birecik, Muzeul Gaziantep a accelerat săpăturile. Pe lângă extinderea vilei romane existente, s-au întreprins acțiuni pentru salvarea rămășițelor săpăturilor ilegale care au fost efectuate încă din 1955 în Belkıs/Zeugma.

Cu participarea echipei de arheologi de la Universitatea din Australia de Vest, studiile au ajuns pentru prima dată la nivel internațional. S-a dovedit că pavajul mozaic al primei vile romane a fost și el demontat de contrabandişti. De asemenea, s-a descoperit că picturile în mozaic aparţin lui Metiox şi Partenope şi se află deja în muzeul oraşului Houston, SUA.

Au continuat excavările și în 1994, prilej cu care s-a constatat că granița orașului Belkıs/Zeugma nu se limitează la Belkıs Village, ci se extinde și spre est.

În 1996, săpăturile sunt efectuate sub conducerea dr. Catherine Abadi REYNAL de la Universitatea Nantes din Franța. Au fost descoperite așezările și canalizarea din zona Kelekağzı, case bizantine, un atelier de ulei de măsline din Bahçedere. Pe podeaua sălii de mese a unei vile romane din zona cimitirului a fost dezgropat un pavaj din mozaic de podea înfățișând Taurul minoic. În acest mozaic sunt reprezentați și Daidalos și fiul său Eykaros, cunoscuți ca primii oameni care au zburat cu aripi.

Multe săpături ilegale la Belkıs/Zeugma

Săpăturile efectuate în anii 1998-1999 au evidențiat amploarea săpăturilor ilegale din Belkıs. Podeaua mozaică a unei clădiri monumentale, cu dimensiunea de aproximativ 20×15, fusese demontată bucată cu bucată în anii precedenți. Locuitorii în vârstă din Belkıs au declarat că aceasta și multe alte plăci de mozaic similare au fost demontate în anii 1960-1970 și au fost duse în Siria.

Mozaicul cu „fata țigancă”

În afară de mozaicul de podea care a fost dus la muzeul Gaziantep, a mai existat un alt mozaic. Acest artefact rar, numit „țigan”, este un cap de femeie care a scăpat de furia contrabandiștilor. Creatorul mozaicului cu cap de fată a plasat pupilele în așa fel încât ochii să te privească oriunde te-ai afla în jurul său. Ochii acestui cap de femeie îi urmăresc acum pe vizitatorii din Gaziantep în muzeu cu unghi de 360 ​​de grade.

Figura feminină din acest mozaic, care a fost dezgropată în 1992, când Săpăturile Zeugma nu erau încă pe agenda oficială, a devenit simbolul Zeugma cu privirea ei misterioasă. În primii ani, nu a putut di stabilită identitatea acestui mozaic. Specialiștii spun că femeia este înfățișată ca țigancă este „Gaia”, zeul pământului. „Gaia” este acceptată în mitologie ca primul element din care au apărut descendenții zeilor. „Gaia” este Teogonia lui Hesiod. Potrivit acestuia, Gaia s-a născut după Haos, iar Eros (dragostea) a venit imediat după el. Gaia a creat Cerul din jur (Ouranos) și Munții, marea, fără ajutorul vreunui element masculin. Ea a dat naștere lui Pontos, forma masculină personificată a fiecărui element. După nașterea Raiului, Gaia a fost unită cu El și astfel copiii pe care i-a posedat au devenit literalmente zei.

În afară de aceste mozaicuri, arhiva romană găsită ca urmare a săpăturilor originale demonstrează cât de importantă și vibrantă era Belkıs/Zeugma.

Într-o cameră de Arhivă au fost descoperite 65.000 de amprente de sigiliu. Acest număr reprezintă mai mult decât amprentele de sigiliu găsite și publicate în toate celelalte orașe antice. Aceste sigilii au fost păstrate ca dovadă a primirii sau deschiderii trimiterilor poștale.

În anii 2000, Direcția Muzeului Gaziantep a intensificat săpăturile de salvare, iar ulterior toate lucrările au fost expuse în muzeu.

La fel ca pentru multe alte muzee din Turcia, există posibilitatea unui tur virtual al muzeului Zeugma, care poate fi făcut AICI.