Liderul unei secte din Turcia, Adnan Oktar, a primit o pedeapsă record de închisoare: 8.658 ani.
Un tribunal din Istanbul a pronunțat una dintre cele mai lungi pedepse cu închisoarea din lume, anunță Daily Sabah. Este vorba de pedeapsa lui Adnan Oktar, un teleevanghelist turc care conducea un cult implicat într-o serie lungă de infracțiuni: conducerea unei bande criminale, abuz sexual asupra minorilor, hărțuire sexuală, șantaj, privare de libertate, fraudă prin abuzul de convingeri și sentimente religioase etc.
Speranțele de eliberare au fost spulberate
Înainte de a citi verdictul, președintele Colegiului de judecată, Mahmut Bașbuğ, a declarat că a fost efectuată o anchetă mai detaliată de către Camera 1 Penală a Curții Regionale de Justiție din Istanbul asupra actelor de crimă organizată și abuzuri sexuale.
Anunțând verdictul în acest dosar, instanța l-a condamnat pe învinuitul Adnan Oktar la 891 de ani de închisoare pentru „conducerea unei organizații criminale”, „abuz sexual”, „perturbarea dreptului la educație”, „tortură”, „privarea unei persoane de libertate” și „stocare ilegală a datelor cu caracter personal”.
Inițial, la dosar au existat și acuzații de spionaj militar, însă instanța a decis că inculpații au fost achitați de acuzațiile de „ajutorarea organizației teroriste armate FETO” și „spionaj politic sau militar”.
În total, Adnan Oktar a fost condamnat la 8.658 de ani, deoarece instanța a motivat că ar trebui să fie condamnat și pentru crimele comise de discipolii săi în calitate de șef al organizației criminale.
Instanța finală a decis și confiscarea firmelor, imobilelor și autoturismelor lui Adnan Oktar.
Primul verdict în procesul împotriva lui Oktar și a slujitorilor săi a fost anunțat în ianuarie 2021, însă curtea de apel l-a anulat, invocând deficiențe legale și a dispus astfel rejudecarea cazului.
Oktar a fost acuzat de la începutul procesului de abuz sexual sistemic asupra membrilor cultului și de colectare de date private cu privire la nume cunoscute, de la politicieni până la jurnalişti. Inculpații colectau informații pe care le foloseau ca să defăimeze membrii sectei care încercau să rupă legăturile.
Decizia instanței a fost citită de președintele completului de judecată timp de aproximativ o oră și jumătate.
Președintele Colegiului de judecată, Mahmut Bașbuğ, a precizat că dosarul va fi trimis curții de apel din oficiu în ceea ce privește inculpații condamnați la o pedeapsă mai mare de 15 ani, iar în ceea ce privește cei condamnați sub aceasta și achitați, se poate face obiecție în termen 7 zile de la data anunțării deciziei.
Motivarea instanței
În avizul de 445 de pagini întocmit de procurorul de ședință în data de 19 septembrie 2022, se arăta că organizația lui Adnan Oktar este similară grupării FETÖ, deoarece manipulează sensibilitățile religioase ale oamenilor. De asemenea, s-a precizat că aceste fapte reieșeau din discursurile publice ale inculpaților în materialele video.
De asemenea, conform instanței, inculpații au întreprins acțiuni precum strângerea de informații cu privire la Proiectul Centralei Nucleare Akkuyu, politicile din Siria și problemele de informații referitoare la Turcia-Rusia, precum și informarea unităților de informații străine că sunt membri FETÖ.
La dosar existau dovezi că Adnan Oktar a abuzat sexual în mod sistematic membrii organizației.
O altă acuzație este că membrii organizației adunau informații personale despre unii politicieni, jurnaliști, funcționari publici pe care le prezentau lui Oktar, care le păstra apoi într-o formă arhivată.
Instanța din Turcia l-a tras la răspundere pe Adnan Oktar și pentru infracțiunile celorlalți inculpați, acesta fiind într-o funcție de conducere. Acesta este motivul pentru care Oktar a fost condamnat la 8.658 de ani de închisoare, împreună cu pedepsele celorlalți inculpați.
De asemenea, instanța l-a condamnat pe învinuitul Mert Sucu la 152 de ani și 5 luni de închisoare sub acuzația de „apartenență la o organizație criminală”, „abuz sexual”, „agresiune sexuală”, „rezistență pentru a nu-și face datoria” și „tentativă de omor”.
Istoricul cazului
În 2018, Adnan Oktar a fost arestat împreună cu sute de adepți ai săi după ce un raid al poliției în vila sa a arătat că acesta conducea o rețea criminală. Totul se desfășura sub forma unui cult islamic heterodox. Tot atunci a fost suspendată și activitatea postului său de TV, A9 TV.
Condamnat în 2021 pentru mai multe acuzații separate
Conform Al Jazeera, Oktar a fost condamnat pentru 10 acuzații separate, inclusiv conducerea unei bande criminale, implicare în spionaj politic și militar, abuz sexual asupra minorilor, viol, șantaj și tortură.
Acuzațiile au inclus atunci și sprijinirea rețelei FETÖ, conduse de clericul musulman din SUA Fethullah Gulen, pe care Turcia îl acuză că a condus tentativa de lovitură de stat eșuată în 2016. Oktar a fost condamnat atunci la 1.075 de ani, dar o instanță superioară a anulat această decizie.
În decizia anunțată de Înalta Curte Penală a 30-a din Istanbul la 11 ianuarie 2021, Adnan Oktar era acuzat de „a fi liderul unei organizații criminale”. Au fost acuzați pentru implicare și membrii Tarkan Yavaș, Mehmet Noyan Orcan, Bora Yıldız, Halil Hilmi Müftüoğlu, İbrahim Tuncer, Ulviye Didem Ürer, Alev Babuna, Aylin Atmaca, Merve Büyükbayrak, Yeliz Sucu, Sinem Hacer Tezyapar, Fatma Ceyda Ertüzün și Ayşegül Hüma Babuna. Au fost condamnați individual la 9.803 ani și 6 luni de închisoare.
Instanța a condamnat 107 inculpați pentru „apartenența la o organizație criminală”, cu închisoare timp de 4 ani și 6 luni.
Alți 20 de inculpați au fost acuzați de „apartenența la o organizație criminală”, „proprietăți false”, „ajutorarea unei organizații criminale”, „sprijinirea infractorului”, „purtarea unei arme fără licență” și „amenințare”, pentru care au fost condamnați cu pedepse la închisoare cuprinse între 1 an și 8 luni și 11 ani și 3 luni.
Curtea de Apel a anulat decizia
Pe de altă parte, Camera 1 Penală a Curții Regionale de Justiție din Istanbul a anulat hotărârea instanței locale de acuzație de crimă organizată Adnan Oktar împotriva a 215 inculpați, dintre care 84 au fost reținuți, inclusiv Oktar și directorii organizației. Odată cu decizia de respingere a recursului, s-a dispus eliberarea a 68 de inculpați, ținând cont de timpul petrecut în detenție și de motivele casării sentințelor împotriva acestora.
În urma recursurilor, Camera a II-a Penală a Curții Regionale de Justiție din Istanbul a decis că 61 din cei 68 de inculpați care fuseseră eliberați să fie arestați din nou, pentru infracțiunea de „agresiune sexuală”. 50 din cei 61 de inculpați pentru care s-au emis mandate de arestare au fost arestați, iar dosarul a fost trimis din nou, instanței de fond, spre rejudecare.
Decizia finală a fost anunțată în data de 16 noiembrie 2002, prin care Adnan Oktar a primit o pedeapsă cumulativă record de închisoare: 8.658 ani.
Cine e Adnan Oktar
Cunoscut în Turcia mai ales pentru aparițiile sale online, Adnan Oktar realiza emisiuni de televiziune, înconjurat de femei, în timp ce predica creaționismul și valorile conservatoare.
Conform publicației Haberler, Adnan Oktar s-a născut pe 2 februarie 1956, este liderul unei secte, dar și scriitor. Numele său adevărat este Adnan Arslanoğulları. A fost admis în 1979 la Academia de Stat de Arte Frumoase din Istanbul, Departamentul de Arhitectură. După un timp, a abandonat studiile, dar a intrat la Universitatea din Istanbul, Facultatea de Litere, Departamentul de Filosofie și Istorie. Mai târziu, a părăsit și aceste studii.
A publicat sute de cărți sub pseudonimul Harun Yahya.
Pe mai multe site-uri aborda subiecte precum creația, sfârșitul lumii, Mesia și întoarcerea lui Isus, dar și Mahdi (în lumea islamică, Mahdi este o figură mesianică, care urmează să apară la sfârșitul timpurilor pentru a scăpa lumea de rău și nedreptate).
Există unele declarații că Adnan Oktar le spunea adepților săi că el este persoana sfântă Mahdi, dar apoi devenea ambiguu în pledoarie și spunea că de fapt el este un fanatic, vesel și, asemănător cu Muhammad, pe care îl consideră bunicul său și că îi plac enorm femeile. Într-un alt interviu publicat pe propriul său site, Adnan Oktar a susținut că Mahdi și Iisus au venit din nou și că acum „se ascund pentru a se proteja de atacurile oamenilor nereligioși, materialiștilor și politeiștilor”.
A publicat 2 cărți controversate
În 1986, Adnan Oktar își publica cartea „Iudaismul și masoneria”, în care susținea că scopul evreilor și masonilor din Turcia este de a eroda valorile spirituale, religioase și morale ale poporului turc. El a susținut că evreii și francmasonii încercau să impună societății teoria evoluției, a ireligiei și a imoralității din motive materialiste. La scurt timp după publicarea acestei cărți, Adnan Oktar a fost arestat. Ulterior, a fost transferat la Spitalul de Psihiatrie Bakırköy, unde a fost ținut sub supraveghere timp de 19 luni.
În 1995, BAV a publicat cartea „Minciuna genocidului”, care a creat un alt scandal imens.
În 1993, a primit 7 rapoarte de schizofrenie paranoidă
În 1993, Adnan Oktar a fost scutit de serviciul militar, deoarece conform rapoartelor medicale „nu este apt pentru serviciul militar”. Oktar a primit rapoarte de la 7 spitale diferite, că ar avea schizofrenie paranoidă.
Primele acuzații, în 1999
Primele acuzații referitoare la înființarea unei organizații criminale au apărut în data de 12 noiembrie 1999, când 85 de persoane de la Fundația BAV, inclusiv Adnan Oktar, au fost reținute.
După operațiunea BAV, Adnan Oktar și Ferit Develioğlu au fost ținuți în închisoare timp de nouă luni, sub acuzația că au format o bandă pentru a câștiga beneficii prin amenințări.
După un drum sinuos prin justiție, în data de 9 mai 2008, Adnan Oktar a fost condamnat la 3 ani de închisoare de către Înalta Curte Penală a 2-a din Istanbul pentru „înființarea și conducerea unei organizații criminale orientate spre profit”.
Intenta procese celor care îi criticau activitatea
Adnan Oktar și secta sa au intentat mai multe procese împotriva celor care îi criticau activitatea. Ca urmare a unui proces intentat de Adnan Oktar, pe 10 aprilie 2008, accesul la site-ul Google Groups a fost blocat în Turcia. Interdicția a fost ridicată începând cu 20 iulie 2008.
Lasă un comentariu