Tensiunile dintre Turcia și Grecia revin în prim-plan după ce ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, a prezentat recent o nouă doctrină militară care prevede desfășurarea unor sisteme mobile de rachete pe insulele din Marea Egee. Turcia a reacționat imediat, calificând planul drept o provocare directă și un pericol pentru stabilitatea regională.

Declarația care a aprins conflictul

Ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, a anunțat, în urmă cu câteva zile, că Grecia renunță la modelul tradițional de apărare navală în Marea Egee, pe motiv că navele de război sunt vulnerabile și costisitoare în fața amenințărilor moderne, precum dronele.

„Marea Egee nu va mai fi apărată doar de marină. Va fi protejată în principal de rachete mobile desfășurate pe sute, dacă nu mii, de insule. În acest fel, vom închide Marea Egee față de uscat”, a spus Dendias.

Inițiativa face parte dintr-un nou concept strategic, supranumit Achilles’ Shield, care ar urma să transforme insulele grecești în puncte de apărare terestră cu rază extinsă.

Replica Turciei: „Retorica Atenei afectează stabilitatea”

Ministerul Apărării Naționale din Turcia a răspuns dur, acuzând Grecia că amplifică tensiunile într-o regiune deja fragilă.

„Forțele Armate Turce nu reprezintă o amenințare pentru nimeni care nu reprezintă o amenințare. Dar posedă puterea și hotărârea de a elimina orice risc. Așa cum încercările de a viza Turcia au eșuat în trecut, nu vor reuși nici astăzi, nici în viitor”, a transmis Ministerul Apărării Naționale din Turcia.

Oficialii turci spun că monitorizează „foarte atent” orice activitate militară din Egee și cer Atenei „responsabilitate și moderație”.

Surse militare de la Ankara susțin că planul grec ar încălca regimul de demilitarizare a unor insule stabilit prin tratate internaționale, iar Turcia „își rezervă dreptul de a răspunde pe măsura amenințărilor”.

În același briefing, Ministerul Apărării Naționale a abordat și alte dosare sensibile:

• Marea Neagră – Turcia afirmă că a luat „toate măsurile necesare” pentru protejarea infrastructurii maritime și subacvatice, după multiple incidente recente cu mine și drone maritime.
• Baza navală Pașalimani (Albania) – Ankara respinge informațiile privind o eventuală retragere, afirmând că proiectele militare bilaterale continuă ca până acum.
• Operațiuni antiteroriste – doi membri PKK s-au predat recent, iar autoritățile turce anunță distrugerea a zeci de adăposturi și tuneluri în nordul Siriei, inclusiv un tunel de 3 km în zona Manbij.

Reacții și analize

Analiști militari internaționali avertizează că noua doctrină greacă ar putea modifica echilibrul de putere din Egee, determinând Turcia să adopte propriile contra-măsuri:

• Escaladare tehnologică – Ankara ar putea amplifica desfășurările de drone și sisteme de rachete de coastă.
• Creșterea patrulelor navale și aeriene – un scenariu care ar apropia cele două state NATO de incidente nedorite.
• Presiuni diplomatice din partea SUA și UE, preocupate că disputa internă din Alianță ar putea afecta securitatea Mării Mediterane.

Unii experți atrag atenția că, pe fondul conflictelor regionale și al tensiunilor globale, Marea Egee riscă să devină din nou un „punct fierbinte” al Europei.

Ce urmează?

Parlamentul din Grecia urmează să dezbată finanțarea sistemelor de rachete prevăzute în doctrina Achilles’ Shield.

Turcia a anunțat că va comunica „măsuri suplimentare” în cazul în care Atena înaintează cu planul.

Diplomația, până acum discretă, ar putea deveni decisivă pentru a preveni o nouă criză militară în Egee.

Sursa foto: Defenceturk.net, Yusuf Emitr Isik