Comisia constituțională a Parlamentului turc a ratificat amendamentul care garantează dreptul constituțional al femeilor de a purta batic și a redefinit căsătoria în termeni mai concreți.

Modificarea a fost propusă luna trecută în Parlament de deputații Partidului Justiție și Dezvoltare (Partidul AK) are în vedere adăugarea de prevederi la articolele 24 și 41 din Constituția Turciei.

Astfel, exercitarea drepturilor fundamentale, libertatea și utilizarea proprietăților și serviciilor oferite de instituțiile publice și private nu pot fi condiționate de faptul că o femeie poartă sau nu batic.

Decizia urmează a fi suspusă la vot în Parlamentul Turciei.

Ce prevede noul amendament referitor la purtarea baticului

Amendamentul declară că nicio femeie, în nicio circumstanță, nu poate fi lipsită de exercitarea drepturilor și libertăților sale fundamentale (educația, munca, dreptul de a alege și de a fi aleasă, activități politice, serviciu public sau utilizarea proprietăților și serviciilor oferite de public și instituții private) din cauza purtării baticului, fie din rațiuni religioase, sau ca parte a ținutei.

Nicio femeie nu poate fi condamnată, acuzată sau supusă vreunei forme de discriminare pentru portul baticului.

În ceea ce privește situația în care în timpul serviciului este impusă purtarea unei uniforme, statul va putea lua măsurile necesare cu condiția de a nu împiedica niciodată o femeie să poarte baticul din motive religioase.

De ce a revenit portul baticului în discuție

Partidul Popular Republican (CHP), înființat de Mustafa Kemal Ataturk, s-a opus mult timp purtării baticului în parlament și în funcțiile publice. În încercarea de a atrage sprijinul alegătorilor conservatori, în luna octombrie a anului trecut, CHP a reconsiderat problema propunând ca dreptul de a purta batic să fie conferit prin legislație.

Precizăm că în ultimii 20 de ani, purtarea baticului pe cap de către femeile din Turcia a încetat să mai stârnească controverse, mai exact după reformele Partidului AK, prezidat de Recep Tayyip Erdoğan.

Astfel, în loc de un proiect de lege așa cum ceruse opoziția, partidul de la guvernare a adus amendamente constituționale, pentru a garanta acest drept „o dată pentru totdeauna.”

Ridicând miza, președintele Recep Tayyip Erdoğan a spus că amendamentul va cuprinde și măsuri de protecție a familiilor.

Când fusese interzis portul baticului în spațiile publice

Interdicția purtării baticului pe cap a fost implementată pentru prima dată pe scară largă în anii 1980, dar a devenit mai strictă după anul 1997, când armata a forțat guvernul conservator să demisioneze într-un incident numit mai târziu „lovitură de stat postmodernă”.

În 2008, Parlamentul a ridicat interdicția baticului pe cap în universități, într-o mișcare susținută de președintele Erdoğan și pe care parlamentarii CHP, inclusiv președintele CHP Kemal Kılıçdaroğlu, au încercat fără succes să o blocheze la Curtea Constituțională.

În 2013, Turcia a ridicat interdicția purtării baticului pe cap în instituțiile statului în cadrul unor reforme despre care guvernul a spus că au fost concepute pentru a consolida democrația.

Uniunile conjugale

Totodată, au fost aduse modificări și articolului 41 din Constituție, de la „Protecția familiei și a drepturilor copilului” la „Protecția familiei, a uniunii conjugale și a drepturilor copilului”. Articolul, care reglementează că familia este temelia unei societăți, vine acum cu condiția uniunii conjugale, iar amendamentul redefinește uniunea că „poate fi întemeiată doar cu căsătoria dintre un bărbat și o femeie”.

Opoziţia a respins propunerile

CHP și implicit alianța opoziției au respins propunerile, solicitând eliminarea frazei „din motive religioase” de la primul punct al amendamentului referitor la portul baticului și invocând „libertate de credință” ca parte inseparabilă a drepturilor și libertăților personale.

Deputatul Erhan Usta a susținut că legea nu ar trebui să stabilească dreptul de a purta basma doar în baza credinței religioase. Legea privind uniunile conjugale „nu a avut nicio încălcare” în ceea ce privește definiția sa și Constituția nu poate fi modificată „doar pentru a face un punct”, consideră Usta.

Într-un vot ulterior, deputații Partidului AK și a Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) au aprobat primul punct al amendamentului care aduce modificări la portul baticului.

Ce se va întâmpla?

Procedural, dacă 3/5 din Parlamentul turc, adică cel puțin 360 de parlamentari vor vota împotriva acestei modificări, amendamentul va fi respins.

Dacă vor fi între 360 și 400 de voturi în favoarea sa, amendamentul va fi aprobat și va fi transmis președintelui care, fie organizează un referendum, fie îl trimite înapoi parlamentarilor pentru mai multe evaluări.

Dacă amendamentul primește mai mult de 400 de voturi pozitive, președintele fie îl va supune dezbaterii opiniei publice, fie îl va pune direct în aplicare.

Dacă problema merge la referendum, Turcia ar putea vota în aceeași zi cu alegerile generale din 14 mai.

CITEȘTE ȘI: Rezilierea de către Turcia a „Convenției Istanbul” e privită cu îngrijorare în plan internațional