În campania electorală din Turcia, seara trecută a apărut o mișcare neașteptată din partea candidatului la prezidențiale Muharrem İnce, care a anunțat condiția de retragere a sa din alegeri: principalul partid al opoziției, CHP (Partidul Popular Republican), să renunțe la foștii colaboratori ai președintelui Erdoğan, Ahmet Davutoğlu și Ali Babacan.

Unul dintre cei 4 candidați la alegerile prezidențiale, Muharrem İnce (din partea Memleket Parti), a anunțat condiția sa de retragere din alegerile prezidențiale din Turcia: renunțarea de către principalul partid de opoziție la foștii colaboratori ai președintelui Erdoğan, e vorba de Ahmet Davutoğlu și Ali Babacan.

Trebuie spus că una dintre primele probleme ale blocului opoziției din Turcia, Alianța Națională, a fost faptul că 2 dintre cei 6 membri, ar avea în alegeri, conform sondajelor electorale, o contribuție infimă cu partidele lor, dar mult mai important, aceștia sunt foști colaboratori foarte apropiați ai președintelui Erdoğan.

Cooptarea acestora în alianța opoziției a fost total netransparentă în fața membrilor CHP, la fel ca decizia de a candida a președintelui CHP, Kemal Kılıçdaroğlu. Reamintim că mult timp singurele nume vehiculate în interiorul CHP pentru alegerile prezidențiale au fost Ekrem İmamoğlu (primarul din Istanbul) şi Mansur Yavaş (primarul capitalei Ankara), deoarece pe lângă pozițiile bune pe care le aveau aceștia în sondaje, exista și teama ca aceste alegeri să nu se alăture celorlalte pierdute de peste 20 de ani de CHP, din care în ultimii 13 ani avându-l pe Kemal Kılıçdaroğlu în fruntea partidului.

În ciuda unei contribuții minuscule la vot, succesul în alegeri le-ar aduce celor 2 foști colaboratori ai lui Erdoğan, Ahmet Davutoğlu și Ali Babacan, fotolii de vicepreședinte și funcții în guvern pentru membrii lor de partid.

Cine sunt foștii colaboratori ai lui Erdoğan din rândul actualei opoziții

În mandatul de președinte al lui Recep Tayyip Erdoğan, Ahmet Davutoğlu, a fost 2 ani prim-ministru al Turciei (2014-2016), apoi viceprim-ministru, dar și fost ministru de externe în guvernul Erdoğan. Între 2003 și 2009, acesta a fost consilier pentru politică externă al lui Erdoğan și Abdullah Gül, care erau în acel interval de timp prim-miniștri. După ce în 2019 a părăsit AKP, partidul președintelui Erdoğan, Ahmet Davutoğlu a fondat Gelecek Partisi (Partidul Viitorului), care este cotat acum în sondaje sub 1 %.

A doua prezență care aduce neîncredere în rândul electoratului turc este cea a lui Ali Babacan, fost ministru de externe și ministru al economiei între 2002 și 2015, dar și fost viceprim ministru. La fel ca Ahmet Davutoğlu, acesta a demisionat în 2019 din AKP (partidul președintelui Erdoğan), iar în 2020, alături de alți foști colegi de partid au înființat Partidul DEVA (Partidul Democrației și Progresului), cotat acum în sondaje sub 1%.

İnce: „Dacă Babacan și Davutoğlu se retrag, îl voi sprijini pe Kılıçdaroğlu”

Muharrem İnce a declarat seara trecută în cadrul unui program de televiziune că este gata să sprijine principalul partid de opoziție, cu o condiție: „Sunt gata să fac ceea ce este necesar. Dacă Babacan și Davutoğlu se retrag, îl voi sprijini pe Kılıçdaroğlu”.

Exprimându-și opoziția față de Ahmet Davutoğlu și Ali Babacan, Muharrem İnce a declarat că este pregătit să facă acest pas fără nicio altă cerință în nume personal, sau pentru partidul său. Mai mult, acesta spune că 3 vicepreședinți ar fi suficienți:

„Trei vicepreşedinţi sunt de ajuns. Doamna Akşener (n.n. președintele IYI Parti), Ekrem İmamoğlu (n.n. primarul Istanbulului, din partea CHP) şi Mansur Yavaş (n.n. primarul din Ankara, din partea CHP). Aceste nume sunt suficiente, eu nu vreau nimic” a declarat Muharrem İnce.

Cine este Muharrem İnce

Muharrem İnce este fostul candidat al CHP (Partidul Popular Republican) la alegerile prezidențiale din 2018, din partea CHP, actualmente președintele unui partid nou înființat, Memleket Parti.

Candidatura din acest an a lui Muharrem İnce a nemulțumit o parte a alegătorilor, care se tem că astfel acesta ar rupe din voturile contra candidatului Erdoğan. De altfel, Muharrem İnce devenise deja nepopular în momentul în care nu a făcut declarații de presă în urma eșecului de la prezidențialele din 2018 în fața președintelui Erdoğan, ci doar a transmis un mesaj moderatorului unui program de televiziune spunând sec: „Omul a câștigat”.

Acum, İnce are propriul partid și și-a apropiat latura de tineret a CHP, membri nemulțumiți de decizia lui Kemal Kılıçdaroğlu de a candida, considerându-l responsabil de faptul că de peste 20 de ani CHP pierde în mod constant alegerile, dar la fel de iritați și de prezența colaboratorilor lui Erdoğan la masa opoziției.

Cele 4 decizii discutabile ale opoziției

1. Candidatura lui Kemal Kılıçdaroğlu

Candidatura lui Kemal Kılıçdaroğlu a surprins electoratul din Turcia, întrucât în ultimul an de zile erau două nume vehiculate: Ekrem Imamoglu (primarul Istanbulului, din partea CHP) și Mansur Yavaș (primarul capitalei Ankara, care pe lângă voturile CHP, ar fi putut aduce și voturi de la MHP – Partidul Mișcării Naționaliste, dat fiind trecutul său politic).

Ambii candidați erau foarte bine poziționați în sondajele electorale. Cu toate acestea, Kemal Kılıçdaroğlu și-a anunțat intenția de a vota, ceea ce a dus la nemulțumiri chiar în rândul membrilor Alianței Națiunii (bloc format din 6 partide ale opoziției).

Cea care și-a exprimat nemulțumirea în mod direct a fost președintele IYI Parti, Meral Akșener, care a susținut că ar fi fost normală nominalizarea oricăruia dintre cei doi primari CHP, care stăteau mult mai bine în intenția de vot, conform sondajelor electorale. După o criză politică de aproximativ 24 de ore, cei doi primari au fost acceptați pe lista de viitori vicepreședinți ai Turciei, în cazul câștigării alegerilor.

2. Prezența la masa opoziției a 2 foști colaboratori apropiați ai președintelui Erdoğan

Așa cum arătam mai sus, o problemă delicată legată de blocul opoziției, Alianța Națiunii, este faptul că 2 dintre cei 6 membri sunt foști colaboratori foarte apropiați ai președintelui Erdoğan: Ahmet Davutoğlu și Ali Babacan. În trecut, aceștia au făcut declarații scandaloase la adresa CHP (Partidul Popular Republican), a lui Kemal Kılıçdaroğlu, dar mai ales la adresa lui Mustafa Kemal Ataturk, părintele Republicii Turcia.

Faptul că liderii actuali ai CHP au închis ochii în fața acestor derapaje, sau au fost date uitării, este de neînțeles pentru o parte dintre alegătorii opoziției.

3. Apropierea opoziției de partidul kurzilor, HDP – Partidul Democrat Popular

O a treia problemă delicată a opoziției este legată de apropierea de HDP – Partidul Democrat Popular, formațiunea politică preferată de minoritatea kurdă din Turcia.

Alegătorii opoziției apropiați de viziunile naționaliste se întreabă dacă echipa lui Kemal Kılıçdaroğlu, care îi include pe Babacan și Ahmet Davutoğlu, cunoscuți susținători ai SUA, va încerca rezolvarea principalei solicitări a Americii, cea legată de statutul kurzilor din Turcia și dacă pentru asta se va ajunge la federalizare. De altfel, la momentul respectiv un înalt oficial al Alianței Naționale a declarat pentru Reuters că „Sprijinul HDP este extrem de critic” și că ar putea submina sprijinul electoral din altă parte.

Întrebat într-o conferință de presă dacă va face un acord cu HDP, candidatul opoziției la prezidențiale, Kemal Kılıçdaroğlu, a evitat întrebarea. Conform publicației Daily Sabah, HDP este deja considerat un „partener ascuns” în alianța opoziției, datorită încercărilor anterioare ale CHP de a-și atrage alegătorii kurzi și de a purta „discuții informale”.

Departe de a liniști lucrurile a fost și poziția ambasadorului SUA în Turcia, Jeff Flake, care a avut o întâlnire cu candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, ceea ce a stârnit furia președintelui turc. Recep Tayyip Erdoğan a declarat imediat că nu-l va mai primi pe ambasadorul Flake, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul pentru sprijinirea opoziției. „Trebuie să dăm SUA o lecție în aceste alegeri”, a declarat președintele Recep Tayyip Erdoğan.

4. Kemal Kılıçdaroğlu a decis singur, în sediul CHP, candidații opoziției la parlamentare

Încă o chestiune delicată a opoziției din Turcia este legată de decizia candidatului Kemal Kılıçdaroğlu de a stabili singur, în sediul partidului CHP, forma finală a listei de candidați ai opoziției la alegerile parlamentare.

Au apărut nenumărate discuții în spațiul public legate de faptul că au fost puse în poziții eligibile persoane care nu numai că nu sunt apropiate celor 6 principii ale CHP (republicanism, secularism, populism, reformism, naționalism, statism), ori politicii lui Atatürk, ci au avut în trecut acțiuni apropiate PKK sau FETO.

Probleme și pentru președintele Erdoğan

Din 2015, de la referendumul care a schimbat Turcia într-un sistem prezidențial, când MHP – Partidul Mișcării Naționaliste a încheiat o alianță cu AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării, liderul MHP, Devlet Bahçeli, este mereu alături de președintele Erdoğan.

Această poziție l-a costat foarte mult pe Bahçeli, deoarece a pierdut voturi în fața IYI Parti, iar un număr tot mai mare de naționaliști turci care critică sprijinul lui Bahçeli pentru Erdoğan s-au alăturat opoziției. În schimbul acestor sacrificii, Bahçeli i-a cerut lui Erdoğan să nu renunțe niciodată la lupta împotriva kurzilor.

Din păcate pentru MHP și Devlet Bahçeli, recent președintele turc Recep Tayyip Erdogan a decis să alieze partidul său, AKP, cu partidul islamist kurd Hüda Par, care cere ca limba kurdă să fie recunoscută ca a doua limbă oficială a țării.

Bahçeli a declarat imediat că partidul său MHP nu va concura pe listele AKP, ci sub nume propriu. De altfel, decizia lui Bahçeli va reprezenta o provocare semnificativă pentru eforturile președintelui Erdoğan de a obține o majoritate parlamentară la alegerile din 14 mai.

Cei doi lideri puseseră deja bazele prin modificarea legilor electorale pentru a spori avantajul acordat listelor electorale, facilitându-le obținerea majorității.

Pentru Erdoğan, câștigarea majorității în parlament este importantă. El pariază pe un scenariu în care votul prezidențial merge în al doilea tur și partidul său câștigă majoritatea parlamentară.  El va folosi acea majoritate pentru a aduna sprijinul în spatele lui în al doilea scrutin, argumentând că guvernul divizat ar crea haos și ar îngreuna guvernarea.

Ce spun sondajele electorale

Conform sondajelor electorale publicate de ORC cu doar 11 zile înainte de alegeri, în primul tur al alegerilor prezidențiale candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu ar obține 48% din voturi, actualul președinte Recep Tayyip Erdoğan ar obține 44,6%, iar Muharrem İnce 4,3%. Asta ar însemna că în turul 2 se va confrunta actualul președinte Erdoğan cu Kemal Kılıçdaroğlu.

La alegerile parlamentare, conduce AKP, partidul președintelui Erdoğan cu 33,2%, urmat de CHP cu 28% și IYI Parti cu 15,5%, Yeșil Sol Parti (este vorba de Partidul Verde de Stânga, dar pe listele acestui partid se află și candidații HDP, partidul kurzilor, decizie luată de conducerea partidului, deoarece există riscul ca partidul lor să fie închis de autoritățile turce) cu 9,6%, MHP cu 5,7% și TIP (Partidul Muncitoresc și Turcia) cu 2%.

Notă: Sondajele electorale au fost realizate în doar 41 de provincii din cele 81 ale Turciei, pe un eșantion de doar 3.950 de persoane! 

Foto articol: Sabah.com