Legislația din Turcia prevede un sistem de serviciu medical obligatoriu pentru absolvenții facultăților de medicină, însă acesta nu echivalează cu o interdicție de a pleca în străinătate imediat după absolvire.

Serviciul medical obligatoriu în Turcia

După finalizarea studiilor universitare de medicină în Turcia, absolvenții primesc diploma de medic. Din punct de vedere legal, statul turc nu impune o obligație generală de a rămâne în țară sau de a profesa un anumit număr de ani, indiferent dacă studiile au fost finanțate de stat sau nu.

Totuși, pentru cei care doresc să profeseze medicina în Turcia, există o condiție importantă. Este vorba despre serviciul medical obligatoriu, cunoscut sub numele de „Devlet Hizmeti Yükümlülüğü”* (obligația de serviciu public) și este administrat de Ministerul Sănătății.

Toți absolvenții de medicină (medicină generală, stomatologie și farmacie) care au terminat o universitate de medicină în Turcia trebuie să efectueze o perioadă de serviciu obligatoriu („mandatory service”) înainte de a primi diploma oficială și de a putea profesa liber ca medic. Acest serviciu presupune ca medicii nou-absolvenți care vor să fie înregistrați și să profeseze în sistemul medical turc să lucreze, pentru o perioadă determinată, de regulă 300 – 600 de zile (aproximativ 1–2 ani) aproximativ 1–2 ani), în unități sanitare desemnate de stat, de multe ori în zone deficitare sau rurale. Pentru medici specializați, perioada poate fi între 2 și 4 ani după finalizarea pregătirii de specialitate.

Fără completarea acestui serviciu obligatoriu, diploma nu este aprobată oficial iar medicul „nu este autorizat să profeseze medicina în Turcia”. 

Această măsură este o modalitate de a reduce dezechilibrele de personal între centrele urbane și regiunile mai puțin dezvoltate — fiind folosită ca măsură de politici publice, nu ca o sancțiune legală împotriva migrației în străinătate.

Un absolvent care nu solicită drept de practică în Turcia sau aplică direct pentru recunoașterea diplomei într-o altă țară, nu este obligat să efectueze serviciul medical de stat.

Opțiunile absovenților de medicină din Turcia

În practică, un absolvent de medicină în Turcia poate:

• să rămână în Turcia și să lucreze în sistemul public, caz în care, dacă alege să intre în programul administrat de Ministerul Sănătății, i se poate cere să parcurgă o perioadă de serviciu într-o regiune desemnată;

• să lucreze în sectorul privat turc, fără a fi obligat să parcurgă serviciul de stat;

• să plece în străinătate imediat după terminarea studiilor, fără „sancțiuni” legale din partea statului turc, chiar dacă nu face serviciul în regiuni rurale.

Mulți tineri medici turci pleacă să lucreze în alte țări după absolvire, inclusiv în Uniunea Europeană sau SUA, dar pentru acest lucru ei au nevoie de documente precum certificatul de bună purtare eliberat de asociațiile profesionale și de recunoașterea diplomelor lor în țările respective.

Prevederi legislative

Turcia își organizează sistemul medical printr-o lege de bază —Legea nr. 3359 — care stabilește cadrul general al serviciilor de sănătate, inclusiv distribuirea personalului, accesul echitabil la servicii și organizarea sistemului de sănătate. Această lege sprijină politici publice prin care medicii pot fi distribuiți în mod obligatoriu în anumite regiuni, în funcție de nevoile statului.

Acestei legi i se adaugă articolele din Legea nr. 1219 (Practica medicinei) care reglementează dreptul de practică al medicilor absolvenți sau condițiile pentru a profesa în Turcia — inclusiv cum se face înregistrarea profesională.

Perioadele de stagiatură pot fi scurtate prin decret prezidențial

Conform prevederilor legale, „personalul care își îndeplinește obligațiile de serviciu public poate lucra ca personal medical contractual (…)  în zonele în care există dificultăți în recrutarea personalului și modificările aduse anumitor legi și decrete-lege. Aceste perioade pot fi scurtate prin decret prezidențial, după cum este necesar. Calculul acestor perioade se bazează pe munca efectivă, iar weekendurile și sărbătorile legale sunt considerate zile lucrătoare efective”.

De asemenea, „decanatele facultăților de medicină și cabinetele medicilor șefi ai spitalelor universitare sunt obligate să notifice Ministerului Sănătății numele și adresele medicilor și medicilor specialiști care au absolvit sau au finalizat specializarea și subspecialitatea în termen de cincisprezece zile. După înregistrarea diplomelor și certificatelor de specializare de către Ministerul Sănătății, vor fi anunțate pe site-ul web în termen de maximum două luni locurile de repartizare a acestora și procesul aferent repartizării. Cu excepția repartizărilor din motive de sănătate sau de stare civilă, locurile de muncă ale personalului sunt stabilite prin tragere la sorți, oferindu-le acestora dreptul de a alege.”

Medici de familie

Personalul care își îndeplinește obligația de serviciu public obligatoriu poate lucra ca medici de familie contractuali în provincia respectivă sau poate fi repartizat la cabinete de medicină de familie, dacă este necesar.

„Timpul petrecut în medicina de familie de către acest personal este luat în considerare pentru obligația lor de serviciu public obligatoriu. În zonele în care au fost implementate cabinete de medicină de familie, locul de muncă al personalului care își îndeplinește obligația de serviciu public obligatoriu și lucrează în unități de asistență medicală primară poate fi schimbat din motive care decurg din această implementare,” se arată în Legea nr.3359.

Salarii în sistemul de stat

În 2026, salariul net al unui medic specialist din Turcia din sistemul medical de stat este de 101.168 TL (1.946 euro, iar al unui asistent medical (cu diplomă de licență) este de 71.943 TL (1.384 euro).

Conform legislației turce, un medic angajat full-time la stat NU are voie să lucreze simultan și la privat, iar un medic care profesează doar în privat poate lucra în maximum două instituții private simultan.

CITEȘTE ȘI: Noul regulament pentru medicina de familie va contribui la sănătatea publică din Turcia?