La alegerile prezidențiale din 14 mai, cetățenii turci cu drept de vot vor trebui să aleagă unul dintre cei 3 candidați: Kemal Kılıçdaroğlu, Recep Tayyip Erdoğan sau Sinan Oğan. Inițial au fost 4 candidați, însă Muharrem Ince s-a retras din cursa prezidențială cu doar 3 zile înainte de alegeri.
Alegerile parlamentare sunt pentru cel de-al 28-lea mandat din Marea Adunare Națională a Turciei.
La acest scrutin electoral au drept de vot 64.113.941 persoane.
Kemal Kılıçdaroğlu este candidat la prezidențiale desemnat de Alianța Națiunii, formată din 6 partide. Mai exact, la apelul lui Kemal Kılıçdaroğlu, președintele CHP (Partidul Popular Republican), în data de 12 februarie 2022, s-a format blocul opoziției din Turcia („Masa celor 6”), în care 6 lideri de partid, e vorba de președintele partidului naționalist kemalist – IYI Parti, Meral Akşener, președintele partidului conservator de centru dreapta – Gelecek Parti, Ahmet Davutoğlu, președintele partidului liberal-conservator de centru dreapta – DEVA Parti, Ali Babacan, președintele partidului conservator islamist – Saadet Parti (Felicity Parti), Temel Karamollaoğlu, și președintele Partidului Democrat, Gültekin Uysal. Aceștia s-au întâlnit la Ahlatlıbel, Ankara, pentru a discuta despre un plan, în care prioritatea principală este reinstalarea sistemului parlamentar consolidat.
Anterior, când s-a pus problema unui candidat comun al opoziției în emisiunea matinală de la FOX TV, „Alar Saat”, pe 5 septembrie 2022, Kemal Kılıçdaroğlu a declarat: „Dacă există un consens cu privire la mine, sunt pregătit să candidez la alegerile prezidențiale”.
Aceasta a fost prima dată când el și-a exprimat în mod deschis voința de a candida la alegerile prezidențiale.
Deși erau poziționați mai bine în ochii electoratului din Turcia, Ekrem İmamoğlu, primarul Istanbulului, și Mansur Yavaş, primarul din Ankara, și-au anunțat, după o criză de câteva ore în alianța opoziției, sprijinul pentru candidatura lui Kılıçdaroğlu. La propunerea liderului IYI Parti, Meral Akșener, aceștia au fost incluși în lista viitorilor vicepreședinți ai republicii.
Astfel, în cazul câștigării alegerilor prezidențiale, Kemal Kılıçdaroğlu va aduce cu sine alți 7 vicepreședinți ai Republicii Turcia: ceilalți 5 președinți de partid din alianța opoziției – „Masa celor 6” și cei 2 primari, de la Istanbul și Ankara.
În data de 6 martie 2023, Kemal Kılıçdaroğlu și-a declarat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din Turcia, susținută și de Partidul Socialiștilor Europeni.
După desemnarea sa drept candidat la alegerile prezidențiale din Turcia, Kemal Kemal Kılıçdaroğlu s-a întâlnit și cu reprezentanții partidului pro-kurd HDP – Partidul Democrat Popular.
Principalele promisiuni electorale ale lui Kemal Kılıçdaroğlu, se referă la revenirea la sistemul parlamentar de la cel actual, prezidențial, renegocierea acordurilor cu Uniunea Europeană referitoare la refugiați, trimiterea în următorii 2 ani a refugiaților în țările lor de origine și obținerea vizelor de călătorie pentru cetățenii turci. Acesta le transmite alegătorilor că nu pe el îl vor vota în data de 14 mai, „ci vor vota dreptatea”.
Kemal Kılıçdaroğlu are 74 de ani, este căsătorit, are 3 copii, iar de profesie este economist.
S-a născut în data de 17 decembrie 1948 în districtul Nazımiye, din provincia Tunceli. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, după care a început să lucreze la Ministerul Finanțelor. După ce a devenit expert contabil, Kılıçdaroğlu a lucrat un an în Franța.
În 1983, a fost numit în cadrul Direcției Generală Venituri din Ministerul Finanțelor, apoi director general adjunct al aceleiași instituții. În 1992, Kemal Kılıçdaroğlu a fost numit director general în cadrul unei instituții nou înființate pentru gestionarea pensiilor (Bağ-Kur). Ulterior, pentru o scurtă perioadă de timp, a fost subsecretar adjunct la Ministerul Muncii și Securității Sociale. În 1994, a fost selectat drept „Birocrat al anului” de către revista Economic Trend. La vârsta de 51 de ani, Kemal Kılıçdaroğlu s-a pensionat din proprie inițiativă de la Direcția Generală de Asigurări Sociale.
Din 2002, Kemal Kılıçdaroğlu este deputat în Marea Adunare Națională a Turciei, iar din data de 22 mai 2010, este președinte al Partidului Popular Republican (CHP).
În discursul său din 9 octombrie 2018, declara că strămoșii lui au venit din regiunea Khorasan a Iranului și că au avut o contribuție mare la turcificarea Anatoliei în timpul perioadei selgiucide. Kılıçdaroğlu susține că străbunicul său a fost Seyyid Mahmud Hayrânî, al cărui mormânt se află în Akşehir.
Kemal Kılıçdaroğlu a fost numit pe criterii politice membru al Consiliului de Administrație la una din băncile cu capital de stat din Turcia, İş Bankası.
În 2009 a candidat la alegerile pentru primăria din Istanbul, dar a ocupat locul 2, cu 37% din voturi. În 2010, după ce fostul președinte CHP, Deniz Baykal, a demisionat din funcția de președinte, iar Kılıçdaroğlu a fost ales președinte al partidului. Sub conducerea lui, la alegerile generale din Turcia din anul 2011, CHP a crescut cu 5,11%.
După ce candidatul CHP la alegerile prezidențiale din 2014, Ekmeleddin İhsanoğlu, a pierdut alegerile, în cadrul partidului au crescut criticile împotriva lui Kemal Kılıçdaroğlu. Cu toate acestea, în același an a fost reales ca președinte general al Partidului Popular Republican (CHP).
Mult timp, Partidul Popular Republican (CHP) a fost văzut ca un purtător de standard al secularismului, ceea ce a produs un conflict cu conservatorii Turciei.
De asemenea, prin mesajele naționaliste, CHP a înstrăinat milioanele de kurzi. CHP este partidul fondat de marele lider Mustafa Kemal Atatürk, la 9 septembrie 1923, sub numele de „Partidul Poporului”. În 1924, a fost redenumit „Partidul Popular Republican”. În 1927, „Republicanismul”, „Populismul”, „Naționalismul” și „Secularismul” au fost adoptate ca cele 4 principii de bază ale CHP. În 1935, s-au adăugat principiile „Statismului” și „Reformismului”, iar principiile partidului au fost astfel majorate la 6.
Recep Tayyip Erdoğan este candidat la prezidențiale desemnat de Alianța Populară, formată din partidul prezidat de el, AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării, de MHP – Partidul Mișcării Naționaliste, de Partidul Bunăstării (Yeniden Refah Partisi) și de Partidul Marii Unități (Büyük Birlik Partisi).
Candidând pentru cel de-al treilea mandat de președinte al Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan este cel mai longeviv lider politic al țării, care a înregistrat 15 victorii consecutive în alegeri și referendumuri. Înainte de a fi ales președintele Turciei, în 2014, acesta a fost primarul Istanbulului.
Pentru alegerile din 2023, președintele Erdoğan a decis să alieze partidul său, AKP, cu partidul islamist kurd – Hüda Par. Această mișcare a determinat ca aliatul său, partidul naționalist MHP – Partidul Mișcării Naționaliste, să decidă pentru alegerile parlamentare candidaturi sub nume propriu, aceasta fiind o provocare semnificativă pentru eforturile președintelui turc de a obține o majoritate parlamentară la alegerile din 14 mai.
Campania electorală din 2023 de la prezidențiale a lui Recep Tayyip Erdoğan a fost centrată în jurul „Secolului Turciei”, pornind de la aniversarea centenarului Republicii Turcia, în 2023.
Recep Tayyip Erdoğan are 69 de ani, este căsătorit și are 4 copii.
S-a născut la Istanbul, în data de 26 februarie 1954, părinții săi fiind originari din provincia Rize. Recep Tayyip Erdoğan a absolvit în 1965 școala primară Kasımpaşa Piyale și, în 1973, Liceul Imam Hatip din Istanbul. Acesta și-a finalizat studiile universitare la Universitatea Marmara, Facultatea de Științe Economice și Comerciale, pe care a absolvit-o în 1981. Cunoscut pentru interesul său pentru sport, o perioadă a jucat fotbal, dar tatăl său nu i-a permis să devină fotbalist profesionist.
În timpul studenției, a jucat un rol activ în filialele studențești ale Uniunii Naționale a Studenților Turci, iar în 1976 a fost ales președinte al filialei de tineret Beyoğlu a Partidului Salvării Naționale (MSP) și președinte al Filialei de Tineret MSP Istanbul.
Din 1978 este căsătorit cu Emine Erdoğan (originară din Siirt) și împreună au 4 copii, două fete și doi băieți.
Recep Tayyip Erdoğan și-a continuat activitatea în Partidului Salvării Naționale (MSP), apoi a lucrat ca manager senior în sectorul privat până în 12 septembrie 1980, când partidele politice au fost interzise printr-o lovitură de stat militară.
În anul 1983 a revenit în politică, odată cu înființarea Refah Partisi (Partidul Bunăstării), devenind în 1985 președintele filialei partidului din provincia Istanbul. La alegerile din 27 martie 1994, Erdoğan a câștigat funcția de primar al Istanbulului, cu 25,19% din voturi.
În 1999, Recep Tayyip Erdoğan a fost condamnat la închisoare pentru că în timpul unui eveniment de la Siirt, desfășurat în 1997, a citit în fața unei mulțimi poezia „Rugăciunea soldatului”, semnată de naționalistul Ziya Gökalp. Din cauza sentinței a fost demis din funcția de primar al Istanbulului. Eliberat din închisoare după 4 luni, la 24 iulie 1999, Erdoğan și-a continuat activitatea politică și a fondat AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării, care și-a definit poziția politică drept „democrație conservatoare”.
La alegerile generale din 2002, AKP a ajuns la putere cu 34,6% din voturi, luând aproape două treimi din majoritatea parlamentară. Întrucât în urma condamnării din 1999 Erdoğan avea interdicție pentru a fi ales, cel de-al 58-lea guvern a fost înființat de un deputat al partidului său, Abdullah Gül.
La alegerile din 9 martie 2003, după ce a fost înlăturat obstacolul din calea candidaturii sale pentru parlament, Erdoğan a intrat în Marea Adunare Națională a Turciei. În data de 15 martie 2003, acesta a preluat funcția de prim-ministru de la Abdullah Gül și a format cel de-al 59-lea guvern.
La alegerile din 22 iulie 2007, AKP a câștigat alegerile cu 46,6% din voturi și a format cel de-al 61-lea guvern, la fel la alegerile din 12 iunie 2011, Erdoğan ocupând astfel de 3 ori funcția de premier.
La referendumul privind modificarea constituțională din 21 octombrie 2007, Erdoğan a câștigat cu 69%, iar la referendumul privind modificarea constituțională din 12 septembrie 2010, a câștigat cu 58%.
În primul tur al alegerilor din 10 august 2014, președintele Erdoğan a fost ales cel de-al 12-lea președinte al Republicii Turcia cu 52% din voturi, iar în ziua de 27 august 2014, a demisionat din partidul său, conform obligației președintelui ales.
În data de 28 august 2014 și-a primit mandatul prezidențial și a depus jurământul în Adunarea Generală a Marii Adunări Naționale a Turciei.
A efectuat studii pentru trecerea la sistemul prezidențial, care ulterior se va numi Sistemul de Guvernare Prezidențial, iar cu sprijinul președintelui MHP, Devlet Bahçeli, la referendumul din 16 aprilie 2017, propunerea de trecere la sistemul prezidențial a fost acceptată cu 51,4% din voturi.
Odată cu modificarea constituțională în urma referendumului din 16 aprilie 2017, Erdoğan a preluat din nou funcția de președinte al partidului pe care l-a înființat, AKP, și pe care l-a numit „al cincilea copil al meu”.
În urma Congresului extraordinar al AKP din data de 21 mai 2017, Erdoğan a fost nominalizat la președinție și a preluat sarcina de președinte AKP de la prim-ministrul Binali Yıldırım.
Pe 24 iunie 2018, Turcia s-a prezentat pentru prima dată la vot în aceeași zi, atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru cele parlamentare. Recep Tayyip Erdoğan a primit 52,38% din voturi și a fost ales primul președinte al sistemului de guvernare prezidențial. În noul sistem, numărul ministerelor a fost redus de la 26 la 16.
De-a lungul carierei sale politice, președintele Erdoğan s-a confruntat cu mai multe crize, unele legate de secularism, de rolul armatei în politică etc.
Sinan Oğan este cel mai tânăr dintre cei 3 candidați, are 55 de ani, este căsătorit și are 2 copii. Este un reputat profesor universitar, expert în studii eurasiatice. Din 2011 fiind parlamentar pe listele unui partid naționalist (MHP), dar apoi a părăsit formațiunea politică.
Sinan Oğan este candidatul Alianței ATA (Alianța strămoșilor), înființată la 11 martie 2023, care este formată din 4 formațiuni politice. Campania sa electorală din 2023 a fost centrată pe expulzarea refugiaților din Turcia.
Sinan Oğan s-a născut în data de 14 martie 1969, într-o familie turcă de Azeri, în orașul Melekli Iğdır.
A absolvit Universitatea Marmara, Facultatea de Economie și Științe Administrative, Departamentul de Administrare a Afacerilor și și-a terminat masterul în drept financiar și bancar la aceeași universitate în 1992. Ulterior, și-a finalizat studiile doctorale la Universitatea de Stat de Relații Internaționale din Moscova.
A lucrat ca asistent de cercetare la Institutul de Studii Turcice a Universității Marmara și ca lector și prodecan la Universitatea de Stat de Economie din Azerbaidjan.
În perioada 1992-2000, a fost reprezentantul TIKA Azerbaidjan (TIKA – Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare este un departament guvernamental aflat în subordinea Ministerului Culturii și Turismului). A fost șeful Biroului de Studii Rusia-Ucraina Centrului Eurasiatic de Studii Strategice (ASAM). A fondat și a condus Centrul pentru Relații Internaționale și Analiză Strategică (TÜRKSAM).
A produs și găzduit un program săptămânal de politică externă numit „Eurasia’ya Look” la postul public de radio și TV din Turcia. El a înființat și a acționat drept coordonator al unei „inițiative civile” pentru activitățile de închidere a Centralei Nucleare Metzamor.
La alegerile generale din 2011, a fost ales deputat al provinciei Iğdır pe listele partidului MHP – Partidul Mișcării Naționaliste. În 2015 a fost exclus din acest partid, dar a câștigat procesul pe care l-a intentat și s-a întors în MHP, după care a fost din nou dat afară din partid, alături de un grup de parlamentari.
La 11 martie 2023, Sinan Ogan a fost anunțat drept candidat la președinție al Alianței ATA pentru alegerile prezidențiale din Turcia din 2023. Candidat de extremă dreapta, Sinan Oğan le spune direct alegatorilor: „Veți vota dacă 13 milioane de refugiați vor rămâne aici, sau vor pleca.”
Mausoleul din Halicarnas este o capodoperă antică, construită de Mausolus, care uimește prin arhitectura sa…
Datele din Istanbul pentru martie 2026 arată o creștere semnificativă a costurilor cu hotelurile și…
Istanbul te așteaptă cu evenimente muzicale de top, inclusiv festivalul Sónar și concerte cu artiști…
Istanbulul oferă experiențe minunate, dar fii atent la capcanele turistice. Învață cum să te protejezi!
Istanbul te așteaptă cu atracții fantastice! Află cum să te bucuri de călătorie și să…
Istanbulul nu este doar un oraș vibrant, ci și un loc de relaxare în natură.…
View Comments