Noile declarații ale președintelui american Joe Biden, referitoare la acțiunile din 1915 ale Imperiului Otoman asupra comunității armene, au tensionat și mai mult relațiile dintre SUA și Turcia.

Afirmațiile acestuia conform cărora Imperiul Otoman a comis „genocid” împotriva comunității armene în 1915 au reapărut astăzi, la aniversarea a ceea ce Turcia numește „evenimentele din 1915”.

„Astăzi, ne oprim pentru a ne aminti de viețile pierdute în timpul „Meds Yeghern” — genocidul armean — și ne reînnoim angajamentul de a nu uita niciodată”, este declarația președintelui american Joe Biden, pe site-ul Casei Albe.

Această declarație a lui Biden, publicată pe site-ul Casei Albe, se referea la „genocidul armean”, un termen pe care Turcia îl dezaprobă.

La foarte scurt timp, ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu a atacat administrația de la Washington, considerând că SUA au denaturat istoria, fără a-l numi însă deschis pe președintele Joe Biden.

„Declarațiile politice nu pot modifica faptele. Cei care persistă în mod intenționat cu dezinformări sunt destinați să fie etichetați ca ipocriți în istorie. Nimeni nu va îndrăzni să ne dea lecții despre istoria noastră”, a specificat ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu, într-o postare pe Twitter.

Joe Biden, primul președinte american care vorbește de genocidul armean

În anul 2021, președintele democrat Joe Biden a fost primul președinte în funcție care a descris evenimentele din 1915 drept „genocid”.

Poziția Turciei cu privire la evenimentele din 1915 este că moartea armenilor din estul Anatoliei a avut loc atunci când unii armeni au fost de partea rușilor invadatori și care s-au revoltat împotriva forțelor otomane.

O relocare ulterioară a armenilor a dus la numeroase victime, adăugate de masacrele armatelor și grupurilor de miliție ale ambelor părți.

Arestările în masă ale unor politicieni, intelectuali și alți membri ai comunității, proeminenți armeni otomani suspectați de legături cu grupuri separatiste, adăpostind sentimente naționaliste și ostili stăpânirii otomane au fost adunate în capitala de atunci, Istanbul, la 24 aprilie 1915.

Turcia obiectează față de prezentarea incidentelor drept „genocid”, dar descrie evenimentele din 1915 drept o tragedie în care ambele părți au avut victime.

Turcia propune o comisie mixtă de istorici pentru evenimentele din 1915

În mod repetat, Turcia a propus crearea unei comisii mixte de istorici din Turcia și Armenia, plus experți internaționali care să cerceteze problema.

Într-o declarație de referință, în 2014 prim-ministrul de atunci, Recep Tayyip Erdogan, a exprimat condoleanțe descendenților armenilor care și-au pierdut viața în evenimentele din 1915.

Separat, Ministerul turc de Externe a respins declarațiile făcute de oficialii guvernamentali din unele țări, spunând că Ankara le consideră „nule de drept” și i-a condamnat în cei mai fermi termeni pe cei „care persistă cu această greșeală”.

„Declarațiile nefericite care sunt incompatibile cu faptele istorice și cu dreptul internațional cu privire la evenimentele din 1915 sunt eforturi zadarnice care vizează rescrierea istoriei din motive politice”, se precizează într-un comunicat al ministerului turc de externe.

„Evenimentele din 1915 nu pot fi definite în funcție de agendele personale ale politicienilor și de considerentele lor politice interne, O astfel de abordare nu poate duce decât la denaturarea istoriei. Cei care insistă asupra acestei abordări părtinitoare vor rămâne în istorie ca politicieni oportuniști fără valoare”.

Turcia i-a îndemnat pe cei care încearcă să creioneze evenimentele istorice din 1915, prin „considerente politice superficiale”, să susțină propunerea de a forma o comisie comună și eforturile regionale de pace și cooperare inițiate de Turcia, în loc să repete astfel de lucruri.

CITEȘTE ȘI: „În 2023, cele mai importante alegeri din lume vor avea loc în Turcia”, titrează „Washington Post”