Discuțiile recente din spațiul public din Turcia referitoare la soluționarea problemei kurde presupune un proces complex care implică atât dialogul între statul turc și reprezentanții kurzilor, cât și o reformă profundă a structurilor politice, sociale și economice. Drumul către pace depinde în primul rând de dorința mișcării kurde de a renunța la violență în schimbul unor concesii semnificative. La fel de important e și contextul geostrategic, în special situația actuală din Siria și rolul kurzilor în luptele din regiune (YPG/PKK), care poate influența atitudinea Turciei.

Un aspect esențial în soluționarea problemei kurde este legat de soarta liderului Abdullah Öcalan, aflat în detenție pe insula Imrali din 1999, mai ales în urma „dreptului la speranță” al președintelui partidului naționalist MHP, Devlet Bahçeli și vizitele liderilor partidului pro-kurd DEM.

Doar 11% dintre turci susțin calea negocierii cu kurzii

Un barometru publicat de Institutul de Sondare KONDA, realizat pe un eșantion de 36.774 de persoane, referitor la sprijinul social pentru un posibil nou proces de soluționare a problemei kurde a fost dat publicității.

Rezultatele sondajului arată că la întrebarea „Cum poate fi rezolvată cel mai bine problema kurdă?” cel mai mare procent – 40% – consideră că acest lucru se poate face „prin distrugerea terorismului”. Acest procent este în creștere față de rezultatele aceluiași sondaj realizat în februarie 2022, când doar 35% dintre turci considerau că aceasta este calea potrivită.

Pe următorul loc în ceea ce privește o soluție la problema kurdă sunt 16% din respondenții care consideră că o cale ar fi varianta „democratizării țării”. Procentul este în scădere, deoarece la sondajul din februarie 2022, rata era de 20%.

În același sondaj, 11% dintre turci consideră că ar fi potrivită „calea negocierii”în problema kurdă, în scădere de la 14% cât era în februarie 2022, iar 8% consideră că acest lucru se poate face odată cu „recunoașterea constituțională a identității kurde”, 2% consideră că problema va dispărea dacă „kurzii se vor separa”, iar 1% spun că problema e problema kurdă se poate rezolva prin „federalizare și autonomie”.

E important de precizat că 23% dintre respondenți consideră că „nu există nicio problemă kurdă în Turcia”, procentul fiind în creștere de la 19% cât era în februarie 2022. Rezultatele acestui sondaj mai arată că sprijinul pentru posibilul proces de soluționare a crescut cel mai mult atunci când a fost amintit „costul economic al luptei împotriva terorismului”.