Liderul PKK, Abdullah Öcalan, a cerut ca organizația teroristă să depună armele

În urma celei de-a treia vizite a delegației partidului pro-kurd DEM (Partidul Egalității Populare și Democrației) la închisoarea de pe insula İmralı, unde este deținut liderul PKK Abdullah Öcalan, ieri a fost citit de politicienii DEM apelul istoric al acestuia. Apelul, prin care se cere ca organizația teroristă PKK să depună armele, a fost citit în limbile kurdă, turcă, arabă și engleză.

Cu acest prilej, a fost publicată și o fotografie a lui Abdullah Öcalan cu delegația de 7 persoane a Partidului DEM și cu alți 3 teroriști: Hamili Yıldırım (capturat în 2004 ca reprezentant al PKK Hatay și Regiunea Mediteranei, condamnat la închisoare agravată pe viață), Ömer Hayri Konar(arestat de 23 de ani) și Veysi Aktaș (arestat din 2015), care sunt deținuți în închisoarea İmralı.

Indicații de ultim moment

Presa turcă arată că înainte de a fi citit apelul, unul dintre membrii delegației, Ahmet Türk (primarul din Mardin), l-a avertizat pe deputatul DEM Sırrı Süreyya Önder: „Nu pierde din vedere gravitatea situației”. Partidele PKK și DEM au dorit ca declarația lui Öcalan să fie făcută printr-un videoclip, dar solicitarea a fost respinsă din cauza îngrijorărilor că „s-ar crea percepția că statul turc a acceptat că Öcalan să i se adreseze direct”. Acest lucru a fost justificat de ministrul Justiției, Yılmaz Tunç: „Condamnații nu au un astfel de drept”.

Toate aceste modificări au fost făcute în ultimul moment, din cauza posibilei sensibilități în rândul AKP, dar mai ales a partenerului său la guvernare, partidului naționalist MHP.

„Apelul pentru pace și societate democratică”

În „apelul pentru pace și societate democratică” trimis de către Öcalan, se arată că PKK a fost „puternic influențat de realitatea sistemului real-socialist al secolului”, iar prăbușirea acestui sistem în anii 1990 face necesară acum dizolvarea PKK.

Öcalan precizează că „de-a lungul a peste 1.000 de ani de istorie, turcii și kurzii au considerat întotdeauna necesar să rămână într-o alianță”, pentru a-și menține existența și a supraviețui împotriva puterilor hegemonice. „Ultimii 200 de ani de modernitate capitalistă au urmărit în primul rând să spargă această alianță.

Puterile afectate, împreună cu baza lor de clasă, au făcut ca acest serviciu să fie o prioritate. Acest proces s-a accelerat odată cu interpretările uniforme ale Republicii”, spune liderul PKK.

„PKK, cea mai lungă și mai cuprinzătoare mișcare de rebeliune și violență din istoria Republicii, a găsit putere și sprijin pentru că se închiseseră canalele politice democratice”, consideră Öcalan.

„State-națiune separate, federație, autonomie administrativă și soluții culturaliste nu pot fi un răspuns la sociologia societății istorice. Respectul pentru identități, exprimarea liberă a acestora și a existenței politice sunt posibile doar pe o structură social-economică și democratică societatea democratică”, mai spune Abdullah Öcalan.

„PKK trebuie să se dizolve”

„Compromisul democratic este metoda de bază. Limbajul perioadei de pace și a societății democratice trebuie să fie dezvoltat în conformitate cu realitatea. În acest climat creat de apelul făcut de domnul Devlet Bahçeli, de voința manifestată de domnul președinte și de abordările pozitive ale altor partide politice față de apelul cunoscut, fac apel la depunerea armelor și îmi asum responsabilitatea istorică a acestui apel, o decizie de integrare cu statul și societatea.

Toate grupurile trebuie să depună armele, iar PKK trebuie să se dizolve singur”, se arată în apelul liderului PKK.

„Turcia fără terorism”

Reamintim că demersul de ieri a început după declarația de pace a liderului partidului naționalist MHP, Devlet Bahçeli, pe care apoi partidul de guvernământ (AKP) a denumit-o „Turcia fără terorism”. Pe parcursul a 4 luni de zile, delegațiile partidului pro-kurd DEM au efectuat vizite lui Abdullah Öcalan în închisoarea de pe insula İmralı din 15 februarie 1999, când a fost adus din Kenya.

Apelul teroristului Abdullah Öcalan este văzut ca un text de compromis în urma discuțiilor lungi cu guvernul turc. Öcalan subliniază că opțiuni precum autonomie, stat național separat, soluții culturaliste și federative etc. nu vor fi valabile în realitățile Turciei. El afirmă că identitatea kurdă și existența culturală au fost recunoscute în timpul acestui proces și că organizația PKK trebuie dezarmată și dizolvată.

Printre rânduri, analiștii turci spun că pe ordinea de zi este adusă și necesitatea soluționării situațiilor judiciare ale membrilor PKK (din în străinătate, închisoare). E posibil ca această propoziție să fi fost în textul principal, dar a fost eliminată din text deoarece a fost văzută ca o condiție prealabilă. Dar această dimensiune va fi un subiect de discuție care va ocupa de acum încolo agenda Turciei.

Ce spun ceilalți lideri kurzi

În urma apelului de depunere a armelor formulat de liderul organizației teroriste PKK, Abdullah Öcalan, au apărut și răspunsurile celorlalți lideri ai formațiunilor militare kurde.

Nechirvan Barzani, Guvernului Regional Kurd Irakian (IKBY), a susținut apelul către PKK al liderului organizației teroriste PKK, Abdullah Öcalan. Declarând că sprijină pe deplin procesul de pace din Turcia, Nechirvan Barzani a spus că e gata să ofere tot felul de asistență și cooperare pentru succesul procesului.

Bafil Talabani, președintele Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK), a susținut, de asemenea, apelul lui Öcalan. „Trebuie să acceptăm cu toții acest apel și să luăm rapid măsuri practice pentru a atinge pacea. Vom continua să sprijinim fiecare pas care va întări viața comună și fraternitatea dintre kurzi și turci”, a spus el.

Salih Muslim, liderul organizației teroriste YPG/PYD, căutat internațional, a făcut o declarație către canalul Al Arabiya în urma apelului lui Öcalan. „Acum este rândul Turciei, ce pași va face? Așa cum conducerea își asumă toată responsabilitatea, statul turc ar trebui să își asume responsabilitatea. Dacă se dezvoltă libertățile, cu siguranță ne putem lăsa armele deoparte. Acum, Turcia are decizii de luat. Situația noastră în nordul și estul Siriei este diferită. Liderii noștri se vor așeza și vor lua decizii cu privire la ce să facă cu regimul sirian”.

Ofițerul de presă al organizației teroriste YPG, Siyamend Eli, a declarat: „Acest apel va conduce ca oamenii din Turcia și toate popoarele din regiune să participe la pace și să aibă dreptul de a vorbi”.

Cine nu va depune armele

Mazlum Abdi, liderul SDF, formațiune susținută de SUA, a spus că apelul lui Öcalan „nu este despre kurzii din Siria, ci despre politica internă a Turciei”. Abdi a declarat că SDF nu va depune armele, arată Sozcu.

Liderul Forțelor Democratice Siriene, Ferhat Abdi Şahin (cunoscut sub numele de cod „Șahin Cilo” sau „Mazlum Kobani”), a declarat: „Poziția noastră este pozitivă. Aceasta este o chestiune de pace. Nu a fost direct pentru zona noastră”.

În plus, rămâne de văzut care va fi poziția kurzilor militari din munții Qandil și dacă există riscul ca împreună cu alte forțe militare kurde vor îndrepta armele din Irak și Siria către Turcia. PKK/Qandil nu s-a grăbit să răspundă apelului lui Öcalan.

Kurzii se întreabă dacă se va păstra structura autoritară lansată de guvernul turc, condus de Recep Tayyip Erdoğan. Apelul va fi respectat dacă sunt îndeplinite condițiile de depunere a armelor și se va da posibilitatea unei activități politice, iar toate acestea necesită reglementare.

De asemenea, e important de știut cum vor duce liderii și cadrele PKK lupta democratică în Turcia.

Ce spun politicienii turci

În spațiul public din Turcia, apelul lui Abdullah Öcalan este văzut ca un text de compromis în urma discuțiilor lungi ale guvernului cu liderul PKK din închisoarea İmralı, Abdullah Öcalan. E relevant ce va planifica alianța aflată la guvernare în Turcia (AKP/MHP) și ce înseamnă „lupta democratică” în viziunea PKK și a partidului DEM, dacă se va concentra asupra „chestiunii kurde” și dacă va include modificări legale și constituționale.

Özgür Özel, președintele principalului partid al opoziției, CHP: „Nu mi se pare corect ca un partid de guvernământ să își bată joc de mintea națiunii în 2025”. Özel a declarat că guvernul se comportă „nesincer”, punând responsabilitatea procesului pe MHP. „Pentru a rezolva această problemă, este absolut necesar să se desfășoare lucrări la baza parlamentului, în care nicio societate civilă nu este reprezentată”.

Primarul din Ankara, Mansur Yavaș (CHP), a proiectat ieri simbolul Turciei pe roșul semafoarelor din capitala Turciei, precum și drapelul Turciei pe panouri publicitare.

Primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu (CHP): „Orice inițiativă care va pune capăt terorismului și va cere iertare de la familiile martirilor și veteranilor noștri este valoroasă și importantă pentru țara noastră. Cu această ocazie, considerăm că apelul este valoros”.

Adjunctul CHP İzmir, Mahir Polat: „Sper că nicio mamă nu va plânge de acum înainte. Dacă până și moartea tace, este timpul să vorbim despre Pace”.

Partidul Victoriei: „Vom submina acest proces distructiv”

Vicepreședintele Partidului Zafer, Ali Şehirlioğlu, a declarat: „Dacă organizația teroristă va depune armele, se vor preda procurorilor noștri, armele lor vor fi examinate pentru cazierele penale și vor fi stabilite ancheta/urmărirea necesară împotriva lor. Aceasta este metoda de lucru a statului turc în cadrul legii Închisoarea Silivri, vom continua să ne „apărăm Republica” aici și în fiecare colț al patriei și vom submina acest proces distructiv”.

Partidul Victoriei a coborât steagul partidului în bernă, ca răspuns la apelul lui Abdullah Öcalan.

„Când marele Ataturk a fondat republica noastră, nu a căutat legături etnice sau sectare. (…) Preşedintele nostru, prof.dr. Ümit Özdağ, care astăzi este deţinut ilegal în închisoarea Silivri, şi parlamentarii Partidului Victoriei au fost împotriva acestui proces încă din prima zi. Pentru că pentru Partidul Victoriei, opunerea acestui proces a fost la fel de valoroasă și prioritară ca apărarea Republicii noastre și înființarea Republicii.”

„Comemorăm cu respect pe martirii noștri”

Partidul İYİ a afișat un banner pe care scria: „Comemorăm cu respect pe martirii noștri”. Deputatul Yasin Öztürk, partidului İYİ: „Uită-te la soartă. (…) Să vă fie rușine. Nu se tem de Dumnezeu, nu le este rușine de neamul lor… Nu vom deturcifica Turcia, nu vom permite împărțirea patriei turcești, nu vom permite să fie distrusă Republica.”

Ahmet Davutoğlu, fost premier, Partidul Viitorului: „Acest proces ar trebui desfășurat pe baza Marii Adunări Naționale a Turciei, cu contribuția pluralistă a tuturor partidelor politice și a segmentelor sociale.

Vicepreședintele Partidului Victoriei (Zafer Parti), Ali Şehirlioğlu: „Apelul cu teroristul ucigaș însetat de copii”.

Jurnalistul și scriitorul Yilmaz Ozdil: „Kurdistanul irakian a fost pe primul loc, Kurdistanul sirian pe locul doi, au arătat transmisiunea live a bingo-ului în timp ce priveau în ochii națiunii turce.”

Fondatorul AKP și fostul președinte al Parlamentului, Bülent Arınç, a comentat cele mai recente evoluții la Forumul Erbil. Acesta reamintește că procesele anterioare de rezoluție, din 2013 și 2015, nu au adus îmbunătățiri. De asemenea, spune că turcii nu ar trebui să se aștepte la evoluții spectaculoase și că apelul lui Abdullah Öcalan nu a adus nimic nou,

Reacția SUA

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Brian Hughes, a făcut o declarație în urma apelului din partea liderului organizației teroriste PKK, Abdullah Öcalan.

Vorbind cu VOA Turkish, Brian Hughes a declarat: „Acesta este o evoluție importantă și sperăm că va ajuta la atenuarea preocupărilor aliaților noștri turci cu privire la partenerii SUA anti-ISIS din nord-estul Siriei și credem că va contribui la aducerea păcii într-o regiune tulburată”.