Jurnalistul turc Yılmaz Özdil, despre cutremur

Unul dintre cei mai respectați jurnaliști și scriitori din Turcia, Yılmaz Özdil, atrăgea atenția în editorialul de ieri din publicația Sözcü, că după fiecare cutremur major spațiul public este inundat de informații legate de seisme, de explicații în fața hărților, detalii despre falii, tsunami, după care apar cei care se opun acestui demers.

Valuri de plângeri ajung la jurnaliști, din partea celor care spun că nu pot dormi de frica seismelor, alții spun că discuțiile legate de cutremur afectează vânzările și, implicit, economia. Așadar, după câteva zile, subiectul legat de cutremur nu mai prezintă niciun interes. Astfel, cutremurul este uitat, după care apare alt cutremur…

Jurnalistul turc compară situația cu verdictul unei boli grave dat de două tipuri de medici: unul care te avertizează că dacă nu ții cont de indicațiile lui vei muri, celălalt care îți va spune că nu mai are sens niciun tratament, pentru că oricum suntem toți muritori.

Ce am învățat de pe urma seismelor din 2023?

Yılmaz Özdil amintește însă de Kahramanmaraș, provincia în care au avut epicentrele seismele devastatoare din 6 februarie 2023, când 53.537 de cetățeni și-au pierdut viața și peste 107.000 au fost răniți.

„Să vă spun despre Kahramanraș, acolo unde timp de 3.500 de ani oamenii au trăit în jurul castelului din Maraș. Oricine examinează arhivele vede că toate construcțiile erau în jurul dealului pe care se află castelul (…) timp de 3.500 de ani oamenii au folosit doar pentru recolte câmpurile din jur, nu s-au gândit să ridice clădiri în mijlocul cîmpului, sau să transforme zonele agricole în centre ale orașelor, cu excepția ultimelor 20 de ani.

În ultimii 20 de ani construcția pe câmpuri a început într-un ritm incredibil, districtele au fost înființate în albiile râurilor (…). În 2000, centrul orașului avea doar 25 km², dar până în 2020 ajunsese la 115 km².”

Studiu de caz: Istanbul

Costul construirii pe terenuri agricole a fost plătit la un preț foarte mare în data de 6 februarie 2023, iar situația e similară și la Istanbul, atrage atenția jurnalistul turc Yilmaz Ozdil.

„Știi care era populația Istanbulului în timpul cutremurului din 1999? Era de 10 milioane. Da, era de 10 milioane de locuitori. De 25 de ani oamenii vorbesc despre cutremurul de la Istanbul, spun că se va prăbuși, dar ce s-a întâmplat la Istanbul, de a ajuns populația la 16 milioane?

În Istanbul se vorbește constant despre frica de cutremur, dar clădirile se construiesc în mod constant pe terenuri agricole, districtele sunt în mod constant înființate pe albiile pârâurilor.

Istanbul a pierdut 35% din terenurile agricole și 20% din păduri, din cauza organizării din ultimii 25 de ani, iar construcțiile s-au dublat. Într-un an, în loc de semințe plantăm beton în câmpuri, vii și livezi de măsline, iar ca rezultat (…) cumpărăm un sicriu cu 3 camere pe post de casă.

Dacă ascultăm de oamenii de știință, care ne indică faptele științifice pentru a ne rezolva problemele și ținem seama de avertismentele lor, le luăm în serios chiar dacă nu ne plac și facem ceea ce spun ei, probabil că vom trăi.

Dacă înlocuim știința cu politică, dacă aplicăm îndrumările politicienilor mincinoși în loc de diagnosticele oamenilor de știință ne vom simți foarte fericiți și în siguranță, dar ei vor stropi cu colonie la înmormântarea noastră.”

Sursa foto: Facebook/Yilmaz Ozdil

CITEȘTE ȘI: Ministrul Mediului și Urbanizării din Turcia, Murat Kurum – „Istanbulul nu are puterea să reziste unui cutremur”