Cutremur Istanbul: sursa datelor științifice de la baza avertismentului seismologilor

În cadrul unei emisiuni la Habertürk TV, prof. univ. dr. Naci Görür avertizează asupra amplificării unor teorii fără nicio bază științifică legate de un posibil cutremur major la Istanbul. Acesta spune că dacă vor fi întrebați oamenii de pe stradă despre cutremure vor primi zeci de opinii.

„Când emiți o părere în știința cutremurelor, faci o cercetare, iar acea cercetare are acreditările ei. Știința are o unitate de cercetare. Cu ce ​​metode, cum ai procedat, ce date ai colectat? Cum ai interpretat aceste date și cum ai ajuns la concluzia dvs.? Pe ce platformă internațională ai discutat aceste rezultate, în ce reviste științifice le-ai publicat și câte citări ai primit pentru acest subiect?”, precizează prof. univ. dr. Naci Görür.

Va fi un cutremur major în Marmara

Prof. univ. dr. Naci Görür, cel mai titrat seismolog turc, spune că toate datele științifice adunate de echipele de cercetători care au studiat din 1999 faliile tectonice din Marea Marmara duc către o singură direcție: va fi un cutremur major în Marmara.

„Aceste cutremure au adus în față posibilitatea unui cutremur major. A adâncit și accelerat zona de acumulare a stresului. Sunt 40 de kilometri, chiar 50 de kilometri, din falia Kumburgaz care nu s-au spart. Este o porțiune de 20 de kilometri ruptă. Această falie se întâlnește în zona insulelor, cu o lungime de 60 de kilometri. Nu există două abordări diferite. Este lipsit de sens să prezinți unele dintre teoriile și afirmațiile neștiințifice ale oamenilor ca și cum ar fi științifice. Nu există o astfel de opinie bazată pe cercetări științifice. (…) Va fi un mare cutremur în Marea Marmara. Se va întâmpla într-o zi”, avertizează prof. univ. dr. Naci Görür.

Punctul de cotitură în Marea Marmara: cutremurul din 1999

La cutremurul din 1999, Marea Marmara era o mare necunoscută din punct de vedere seismic, arată seismologul turc, deoarece nu a existase nicio cercetare științifică. Ulterior au fost formate echipe internaționale de cercetători.

„Am efectuat mii de kilometri de studii geofizice, geologice și seismice cu 8 nave internaționale și 2 submarine cu echipaj și 1 submarin fără echipaj și am lucrat la cartografierea întregii Mări Marmara. Ramura nordică a Marmara, ramura nordică a Anatoliei de Nord, are 160 de kilometri. Este falia Insulelor, lungă de 65 de kilometri, care trece la sud de insule.

Dacă aceasta se rupe, va produce un cutremur de 6 grade pe scara Richter. Ramura Kumburgaz are 75 de kilometri. Se întinde de la Yeşilköy la Silivri. Dacă aceasta se rupe, va produce un cutremur de cel puțin 7,2 grade. Dacă această ramură se unește cu ramura Adalar, atunci este de așteptat un cutremur de 7,5 grade.

Am spus că falia Tekirdağ s-a rupt. Submarinul a făcut fotografii și videoclipuri. Pare foarte recent ruptă. Dacă s-ar fi rupt în 1776, ar fi fost acoperită și deformată într-o oarecare măsură. Am spus că s-a rupt în cutremurul din Șarköy din 1912. Falia de recurență pentru faliile Kumburgaz și Adalar a fost umplută. Ultima ruptură s-a produs în 1766. Dacă le adunați, ajungeți la ziua de azi.”

Seismologul Naci Görür spune că motivul pentru care se teme de Marmara nu e din cauza unui seism cu magnitudine 6 pe scara Richter. Cutremurul din Șarköy din 1912 a încărcat Marea Marmara. Acesta explică faptul că pe o parte e Șarköy, iar Kocaeli pe cealaltă, iar între cele două este Marmara, unde există riscul unui cutremur major.

„Să nu ne amăgim. Nu vreau ca poporul meu să moară. Trebuie să spunem adevărurile științifice. Dacă există o opinie împotriva acestui lucru, să vină și să prezinte datele în fața mea. Dacă au trecut prin reviste internaționale de nivel înalt, îmi scot pălăria. Altfel nu exprimi o opinie pe un subiect științific. Doar cu criterii internaționale”.

„Acesta nu este cutremurul la care ne așteptam”

În cadrul aceleiași emisiuni, seismologul turc constată că după cutremurul din 23 aprilie, toată lumea a fost ușurată deoarece nu s-au prăbușit clădiri. „Acesta nu este cutremurul la care ne așteptam. Am aproape 3 milioane de urmăritori. Trag aer în piept. Dacă va avea loc marele cutremur pe care îl așteptăm în regiunea Istanbul, în Marea Marmara, cu siguranță nu vom vedea scena pe care o vedem astăzi. Este sigur că vom vedea distrugeri. Este sigur că economia și producția din Istanbul se vor opri în mare măsură.

Dacă economia și producția se opresc, Istanbulul se va prăbuși și toată Turcia va cădea în genunchi. Nu vom avea nici independență economică, nici politică. Când va fi un cutremur în Istanbul, nu vreau ca poporul meu să moară.

Vreau ca viața mea să fie în siguranță. Deci cum voi face asta? Să fac Istanbulul meu și toate orașele mele rezistente la cutremure. Când va fi un cutremur mare, să-l las să supraviețuiască acestuia cu pagube minime. Unul în Turcia, 53.000, celălalt în Taiwan, 13 morți. Și au murit din întâmplare. Când este un cutremur mare, viața de zi cu zi nu se schimbă.

Ar trebui să discutăm despre cum putem face Istanbulul rezistent la cutremure”, consideră seismologul prof.univ dr. Naci Görür.

Acesta spune că pentru a face din Istanbul un oraș rezistent la cutremure, în primul rând trebuie reformată administrația, apoi infrastructura să fie rezistentă la cutremure și sugerează înființarea unui Minister al Dezastrelor. Acesta ar trebui să se angajeze ca în 10-25 de ani, să facă toate orașele din Turcia rezistente la cutremure.

„Pregătirea Istanbulului pentru un cutremur sau a oricărui oraș nu se poate face de la birou. Trebuie să ieși pe stradă și să lucrezi 24 de ore pe zi. La început, nu ai nevoie de bani. Trebuie doar să ieși pe stradă și să muncești”, concluzionează seismologul prof.univ dr. Naci Görür.

Context

• În data de 17 august 1999, la ora 03.02, la Izmit – Gölcük (aproximativ 120 km de Istanbul), a avut loc un cutremur cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, care a durat 45 de secunde. Seismul devastator a provocat distrugeri în provinciile Kocaeli, Yalova, Sakarya, Istanbul și Düzce. Potrivit unui raport al Comisiei parlamentare de cercetare din iulie 2010, în urma seismului și-au pierdut viața 17.480 de persoane, iar 43.953 au fost rănite. La Istanbul au murit 981 de oameni.
• Seismul din 1999 de la İzmit mai este numit în Turcia și cutremurul din Marea Marmara, sau cutremurul Gölcük.
• În urma cutremurul din 17 august 1999 au fost afectați aproape 16 milioane de cetățeni, din care aproximativ 200.000 de persoane au rămas fără adăpost, au fost distruse 66.441 de locuințe și 10.901 locuri de muncă, iar pentru 285.211 locuințe și 42.902 locuri de muncă au fost semnalate pagube materiale majore.
• Districtul din Istanbul cel mai afectat de cutremurul din 1999 a fost Avcılar, acolo unde au murit 270 de persoane și sute de oameni au fost răniți. Au fost distruse sau grav avariate 1.823 de locuințe și 326 de locuri de muncă, 5.106 de locuințe și 872 de locuri de muncă au suferit pagube moderate, iar 3.685 de locuințe și 461 de locuri de muncă au suferit pagube minore.
• Experții turci atrag atenția că cele mai riscante zone în caz de cutremur sunt pe partea europeană și lângă coasta Mării Marmara.
• Conform unei cercetări efectuate în 2019 de Primăria Provinciei Istanbul și Universitatea Boğaziçi, într-un scenariu al consecințelor unui cutremur cu magnitudine de 7,5 pe scara Richter, numărul clădirilor puternic deteriorate din Istanbul va fi de 48.000, iar numărul clădirilor cu daune medii și mai mari va fi de 194.000.
• Instituțiile subordonate Ministerului Culturii și Turismului au finalizat restaurarea a 300 de clădiri istorice din Istanbul, în timp ce Primăria Metropolitană Istanbul a finalizat restaurarea a 245 de clădiri istorice.
• Ministrul Mediului și Urbanizării din Turcia, Murat Kurum, a avertizat că Istanbulul nu are puterea să reziste unui cutremur. „Din păcate, istanbulezii locuiesc în 600.0000 de case riscante, care s-ar putea prăbuși în orice moment. Istanbul, în special, nu are puterea de a rezista unui nou cutremur. 1,5 milioane din cele 7,5 milioane de locuințe și sedii de firme din Istanbul sunt expuse riscului ridicat (n.n. în caz de cutremur)”.
• La scurt timp de la producerea celor două seisme devastatoare din 6 februarie 2023, în urma cărora au murit 53.537 de cetățeni și-au pierdut viața și peste 107.000 au fost răniți, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, declara: „Cutremurul este o chestiune reală și inevitabilă, dar și de supraviețuire pentru Istanbul. Cum a lovit Istanbulul de-a lungul istoriei, va lovi din nou. Nu știm ora, dar un cutremur va avea loc în acest oraș. Nimeni să nu se îndoiască”.
• Riscul intens în caz de cutremur la Istanbul este vizibil în special în cartierele din partea europeană. Avcılar, Küçükçekmece, Bakırköy, Beylikdüzü, Zeytinburnu, Fatih, Bahçelievler și Güngören se numără printre regiunile cu risc de gradul I.
• Pe partea asiatică, Kadıköy, Üsküdar, Ataşehir, Ümraniye, Maltepe, Kartal, Pendik, Sultanbeyli, Sancaktepe, Tuzla și Adalar sunt printre cartierele cu risc ridicat.
• În lista de risc se află districtele cu o calitate slabă a solului: Büyükçekmece, Küçükçekmece, Avcılar, Zeytinburnu, Esenler, Bağcılar, Fatih, Beylikdüzü, Bakırköy, Güngören și Esenyurt.
• Conform evaluării autorităților turce, unele cartiere precum Şile, Çekmeköy şi Beykoz au un teren relativ mai solid. Cu toate acestea, în cartiere precum Ümraniye, Kadıköy, Ataşehir, Sultanbeyli, Sancaktepe, Maltepe, Pendik și Kartal, zonele de coastă sunt considerate mai riscante, iar zonele interioare sunt considerate mai sigure.
• Conform unui raport din 2021 publicat de Primăria Metropolitană Istanbul, în cazul unui seism major, 22,6% din clădirile din Istanbul se vor prăbuși, 30% din drumuri vor fi închise, iar sute de puncte de apă potabilă și gaze naturale vor fi avariate.
• Pierderea de vieți omenești la un cutremur cu magnitudine peste 7,5 pe scara Richter este estimată la 12.000 de morți. Concluziile studiului mai arată că vor exista pierderi economice de peste 120 miliarde TL.
• Kadıköy este cartierul în care clădirile au fost cel mai mult reînnoite în Istanbul. De exemplu, în Kızıltoprak Kadıköy, multe ansambluri de blocuri vechi P+ 3 au fost demolate cu acordul proprietarilor și a fost construită câte o clădire nouă de cel puțin P+10.
• Clădirile care au fost construite fără respectarea reglementărilor legale au trecut în legalitate printr-o serie de amnistii acordate de autoritățile din Turcia.