Fethullah Gülen, liderul Organizației Teroriste Fethullah (FETÖ), a murit

Liderul Organizației Teroriste Fethullah (FETÖ), Fethullah Gülen (83 ani), a murit ieri în urma unor probleme de sănătate, titrează presa din Turcia. Moartea lui Gülen a fost confirmată pe rețelele de socializare de nepotul liderului terorist, Ebuseleme Gülen.

Mai multe surse arată că sănătatea lui Fethullah Gülen a fost extrem de problematică în ultima vreme și că pe lângă insuficiență renală și diabet, avea și demență. Cât despre organizația teroristă FETÖ, aceasta se pare că în acest moment ar fi împărțită în mai multe piese și că va fi interesant de urmărit cine va gestiona sumele imense de bani și cine va face numirile la filialele internaționale. Reamintim că organizația are mai multe structuri, inclusiv unități de învățământ, iar în urma tentativei de lovitură de stat din 2016 din Turcia organizată de FETÖ, toate școlile, fundațiile și alte entități Hizmet din Turcia au fost închise.

Ministrul de externe Hakan Fidan a făcut o declarație cu privire la moartea liderului FETÖ, Fethullah Gülen: „Sursele noastre de informații confirmă moartea liderului organizației FETÖ. Liderul acestei organizații întunecate a murit. Determinarea națiunii noastre în lupta împotriva terorismului va continua. Vestea acestei morți nu ne vor împinge niciodată în complezență sau relaxare. Această organizație a devenit centrul unei amenințări rar întâlnite în istoria națiunii noastre”, transmite Cumhuriyet.

Cine era Fethullah Gülen?

Fethullah Gülen era un predicator islamist turc și fondatorul mișcării Gülen, cunoscută și sub numele de Hizmet. El și-a a început cariera religioasă în Turcia și a câștigat influență semnificativă în anii 1980 -1990 prin promovarea educației, a dialogului interconfesional și a valorilor islamice. În 1999, s-a exilat în SUA, deoarece era acuzat de autoritățile turce că ar fi încercat să submineze statul laic.

Mișcarea sa a fost implicată în diverse domenii, mai ales în educație, în afaceri și media, având o rețea extinsă de școli și instituții în întreaga lume. Mișcarea Gülen este acuzată de autoritățile turce că ar fi orchestrat o serie de activități subversive, inclusiv tentativa de lovitură de stat din 2016.

Reamintim că în 2003, un număr de participanți la mișcarea Gülen s-au aliat cu AKP, partidul prezidat de Recep Tayyip Erdogan, oferind AKP sprijin politic și administrativ, pentru a slăbi facțiunile kemaliste de centru-stânga. Alianța s-a fracturat în 2011, când procurorii turci l-au acuzat pe Gülen de încercări de a răsturna guvernul prin direcționarea investigațiilor de corupție motivate politic de către anchetatorii legați de Gülen, care au făcut interceptări ilegale.

Școlile din rețeaua lui Fethullah Gülen

Din 1993, școlile din rețeaua lui Fethullah Gülen au început să se extindă la nivel internațional. La un moment dat, au existat școli, centre culturale sau programe lingvistice legate de Gülen în peste 100 de țări.

În timp ce unele școli includ predarea islamului, altele nu au conținut religios și sunt axate în general pe matematică și știință. Cu toate acestea, au fost acuzații că unitățile de învățământ au o agendă ascunsă: insuflarea unui sentiment de loialitate profundă în rândul elevilor, ca parte dintr-o presupusă strategie pe termen lung de a răspândi o agendă conservatoare din punct de vedere social. „Trebuie să vă deplasați în arterele sistemului fără ca nimeni să vă observe existența până când ajungeți la toate centrele de putere”, este o declarație controversată a lui Fethullah Gülen din 1999.

„Dacă faceți ceva prematur, lumea ne va zdrobi capetele, iar musulmanii vor suferi peste tot… Trebuie să așteptați momentul în care totul e pregătit și condițiile sunt coapte, până când vom putea purta întreaga lume pe umăr”, spunea Gülen, citat de VOA News. Ulterior, Fethullah Gülen a declarat că videoclipul a fost manipulat și că singurul scop al școlilor este educația.

Școlile din România

În 1994, la Constanța, se înființa rețeaua de școli a Mișcării Gülen: „Lumina Instituții de Învățământ“. În 2024, în componența rețelei sunt 2 licee (Liceele Teoretice Internaționale de Informatică București și Constanța – cu învățământ liceal și gimnazial), 2 școli internaționale (The International School of Bucharest – cu învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, The International School of Oradea) și 5 școli internaționale Spectrum în orașele: București, Constanța, Iași, Cluj și Ploiești. Unitățile de învățământ sunt acreditate de Ministerul Educației, iar activitatea se desfășoară conform curiculumului național.

În perioada tensionată de după tentativa de lovitură de stat din 2016, reprezentanții acestor instituții de învățământ spuneau că Fethullah Gülen nu este nici sponsor și nici proprietar al acestor școli, dar admiteau că unitățile de învățământ implementează unele elemente din gândirea lui Gülen.

Liderul FETÖ a murit la aniversarea conspirației Ergenekon

Ziua de 20 octombrie, în care a murit Fethullah Gülen, este și ziua în care în anul 2007 a avut loc prima audiere în dosarul conspirației Ergenekon, despre care guvernul turc susține că face parte dintr-un complot mai mare inițiat de FETÖ pentru a destabiliza statul turc.

Ergenekon se referă la rețea clandestină de ofițeri din armată, politicieni și oameni de afaceri, iar anchetele au dus la procese care au implicat mai multe persoane, inclusiv figuri importante din armată și societatea civilă.

În 2007, aproximativ 400 de inculpați au fost acuzați că sunt membri Ergenekon. Atunci, în Turcia au fost monitorizate peste 100.000 de telefoane, interceptate 60.000 de telefoane, 3.000 de persoane au fost urmărite, 1.360 de persoane au depus mărturie și 588 de persoane au fost arestate. În acest caz, au fost 44 de martori secreți și au fost întocmite 19 rechizitorii, cu un total de peste 17.000 de pagini.

Până în aprilie 2011, peste 500 de persoane au fost reținute și aproape 300 au fost acuzate oficial de apartenența la ceea ce procurorii au descris-o drept „organizația teroristă Ergenekon”.

Începând cu 2015, majoritatea celor acuzați de astfel de infracțiuni au fost achitați, iar experții criminaliști au concluzionat că documentele pentru presupusele comploturi erau false și că era de fapt vorba de o inițiativă a Mișcării Gülen. După 4403 zile, în 2019, instanța i-a achitat pe toți inculpații acuzați pe nedrept (oameni de știință, militari, jurnaliști).

Despre FETÖ

Organizația Teroristă Fetullah (FETÖ) a dat mult timp impresia unei formațiuni religioase, dar cu toate acestea prin diverse metode și-a plasat membrii în diferite structuri de conducere, mai ales în armată.

Una dintre cele mai lungi și mai întunecate zile ale Republicii Turcia a fost cea de 15 iulie 2016, atunci când a fost împiedicată tentativa de lovitură de stat a membrilor Organizației Teroristă Fetullah (FETÖ), din cadrul Forțelor Armate Turce. Anterior anului 2016, mai exact între 2012 – 2013, planurile sale de a întemnița înalți oficiali publici, mai întâi șeful serviciilor de informații și apoi însuși prim-ministrul au eșuat spectaculos.

Reamintim că în data de 19 martie 2016, din SUA, liderul Fetullah Gülen i-a chemat pe soldații loiali să organizeze o lovitură de stat în Turcia. De altfel, încă din decembrie 2015, administratorii FETÖ din Turcia îl vizitau regulat pe Gülen în SUA, pentru a discuta despre planurile unei lovituri de stat.

CITEȘTE ȘI: Tentativa de lovitură de stat a membrilor Organizației Teroriste Fetullah (FETÖ)