Turcia este situată într-una dintre cele mai active zone seismice din lume, situație datorată locației geografice și structurii geologice. Pericolul unui cutremur major în Istanbul este tot mai mare, iar intervalul de recurență a expirat, avertizează inginer geologic prof. dr. Okan Tüysüz.

Într-o analiză a Anadolu Agency, prof. dr. Okan Tüysüz amintește că una dintre cele mai „vinovate” surse de cutremur în Turcia este Falia Nord-Anatoliei, lungă de aproximativ 1600 de kilometri, care începe de la Bingö Karlıova și se extinde spre vest în direcția Erzincan-Niksar-Tosya-Bolu. Ramura de nord a faliei, care se ramifică la vest de Bolu, trece prin Düzce și Sakarya, intră în mare în Golful Izmit, trece de coasta Kumburgaz-Silivri-Tekirdağ și coboară din nou către țărm. Conform măsurătorilor, viteza de plasare a faliei în această ramură este mult mai mare, comparativ cu celelalte, și de aceea aici au loc cutremure frecvente, fiind numită și „Ramură principală”.

Ramura sudică, care trece prin Lacul Bolu-Geyve-İznik, intră sub apele Mării Marmara din Golful Gemlik și se întinde paralel cu coasta. Ajunge în Erdek și se extinde spre Golful Edremit. Această ramură produce cutremure mari.

Istoria cutremurelor din Istanbul

Considerat a fi motorul Turciei, Istanbulul este cel mai populat oraș, care are de altfel și o istorie care datează de mii. Deoarece înainte de 1900 nu existau aparate de măsurare seismică, nu este clar unde, pe ce falie și cu ce magnitudine s-au produs cele mai puternice cutremure, dar se fac previziuni despre aceste caracteristici luând în considerare înregistrările istorice ale pagubelor pe care acestea le-au produs. Seismologii turci spun că este general acceptat că puține cutremure dintre 1509 – 1766 au fost mai mari de magnitudine 7, dar au provocat pagube semnificative, provenind din „Ramura principală”.

Studiile ample efectuate imediat după cutremurul de la Gölcük, din 17 august 1999, cu 17.480 morți, arată că acest seism ar fi provocat o creștere a tensiunii în faliile tectonice. Din acest motiv s-a produs cutremurul de la Düzce, din 12 noiembrie 1999 și este același motiv pentru care se așteaptă un cutremur major în partea de vest, adică în Marea Marmara.

Intervalul de recurență a cutremurului pentru Marmara a expirat

În analiza publicată în presa din Turcia se arată că este o regulă generală, că dacă un cutremur mare a avut loc undeva în trecut, cutremure similare vor avea loc în același loc, după o anumită perioadă de timp.

De aceea este cu atât mai important acest avertisment, că intervalul de recurență a cutremurului pentru Marmara a expirat și, deși nu este posibil să se determine ora exactă, probabilitatea unui cutremur major este mare.

Locurile care vor înregistra cele mai mari pagube într-un posibil cutremur sunt cele mai apropiate de țărmul Mării Marmara.

„Amnistiile de zonare au încurajat construcțiile nerezistente la seisme”

În timpul unui cutremur, factori precum magnitudinea, adâncimea acestuia și tipul de falie care a creat cutremurul sunt considerați esențiali. De asemenea, un rol important îl are și distanța dintre locație până la focarul cutremurului, precum și tipul de sol. Toate acestea au legătură cu motivele pentru care unele structuri nu rezistă la seism.

Cu toate că una dintre regulile de aur ale combaterii efectelor cutremurelor este să nu crească populația și industria în locurile cu impact seismic mare, în Istanbul și în alte așezări din jurul regiunii Marmara, aceste reguli au fost nesocotite, arată autorul articolului.

Dezastrul creat de cele 2 cutremure majore din data de 6 februarie 2023 a dezvăluit problema rezistenței clădirilor la cutremur. Urbanizarea neplanificată, care s-a intensificat încă din anii 1950 și accelerarea migrației din mediul rural către urban, precum și manopera și inspecția în construcții, care nu au fost aduse la nivelul țărilor dezvoltate, au fost cauzele care au dus la moartea a 53.537 de oameni.

700.000 din 1.120.000 de clădiri din Istanbul vor fi avariate

În acest moment, datele specialiștilor arată că cel puțin 700.000 din cele 1.120.000 de clădiri din Istanbul vor fi avariate într-un posibil cutremur, iar 70.000-80.000 dintre ele fie se vor prăbuși, fie vor fi grav avariate. Până acum, nu a fost creată o foaie de parcurs care să creeze încredere, cu privire la cum și în cât timp poate fi depășită această problemă.

Un cutremur major în Marea Marmara va afecta nu numai Istanbulul, ci aproape toate așezările din regiunea Marmara.

Detalii referitoare la cutremurul așteptat în Istanbul

În harta pregătită de Okan Tüysüz și Korhan Erturaç și publicată de Agenția Anadolu, linia neagră din mijlocul hărții arată „defectul” faliei care se așteaptă să se rupă. În cel mai rău scenariu, se așteaptă un cutremur de aproximativ 7,5 grade.

Zonele marcate pe hartă cu negru (intensitate 10) și roșu (intensitate 9) indică locurile în care se estimează că va simți seismul cel mai puternic și, prin urmare, în care se vor înregistra cele mai mari pagube.

Culoarea portocalie indică o intensitate mai slabă cu un grad. Zonele galbene, albastre și verzi prezintă o distribuție în scădere a intensității. În aceste regiuni, pot fi de așteptat daune moderate până la slabe, chiar și în structurile foarte prost construite. În partea dreaptă a hărții, este afișată ce culoare corespunde unei anume intensități, nu magnitudine.

În articolul semnat de inginerul geologic prof. dr. Okan Tüysüz semai arată că există multe rapoarte și cercetări științifice pentru a crea așezări rezistente la cutremur și că unul dintre cele mai importante este Planul Național de Acțiune al Strategiei pentru Cutremur (UDSEP). Cu toate acestea, dezastrul din urma cutremurelor din 2023 a arătat clar că nu și-a putut atinge obiectivele, iar rapoartele comisiei de cercetare înființate în Marea Adunare Națională a Turciei după cutremurele din 2020 și 2023 au trasat hărți de parcurs cu sute de articole, dar problema majoră rămâne în aplicarea unor măsuri concrete, punctuale.