18 martie 1915: Victoria de la Çanakkale

Ziua Victoriei și a Martirilor din Çanakkale (18 martie 1915) este celebrată cu mult fast în Turcia. Această zi marchează campania de la Gallipoli, când forțele otomane au apărat de aliații invadatori țărmurile turcești din nordul provinciei Çanakkale. Victoria din 18 martie 1915 a dat Turciei un impuls moral masiv, care i-a permis să ducă un război de independență și, în cele din urmă, să formeze o republică din cenușa Imperiului Otoman.

Scurt istoric

În data de 13 ianuarie 1915, Consiliul de Război Britanic decidea să ocupe Peninsula Gallipoli, ținta principală fiind Istanbulul, capitala Imperiului Otoman. Marea Britanie dorea să treacă strâmtoarea Gallipoli și să ocupe Istanbulul înaintea Rusiei, punând astfel capăt războiului.

Deși credeau că vor trece strâmtoarea cu ușurință, navele de luptă ale Marii Britanii și Franței, două state aliate, au suferit o înfrângere neașteptată în data de 18 martie 1915. Mai exact, HMS Irresistible și HMS Ocean (Marea Britanie), precum și MHS Bouvet (Franța) au fost scufundate de minele puse de nava otomană Nusret. Dându-și seama că nu pot trece în aceste condiții, în data de 25 aprilie, aliații au început o operațiune militară. Armata aliată era formată din soldați britanici și francezi, precum și soldați aduși din coloniile din Australia, Noua Zeelandă, India, Nepal și Senegal.

În aceeași zi, generalul britanic Sir Ian Hamilton s-a confruntat cu o rezistență neașteptată în districtul Alcitepe, ales ca primă țintă. Australienii și neozeelandezii, denumiți împreună ca trupe Anzac, au pierdut semnificativ în Ariburnu. Marina Antantei a aterizat în districtele Chunuk Bair și Hisarlik, dar a fost respinsă la scurt timp după aceea. Sub comanda sergentului Yahya, soldații din Golful Ertugrul au respins forțele britanice depășite numeric.

Rolul lui Mustafa Kemal Atatürk

Comandantul Diviziei a 19-a, locotenent colonel Mustafa Kemal, care avea să devină ulterior fondatorul Republicii Turce, a trimis un regiment suplimentar la Ariburnu. Regimentul a rezistat și a respins 8 batalioane complete cu sprijinul trupelor suplimentare. Mustafa Kemal a transmis un mesaj dur Regimentului 57 și trupelor suplimentare: „Nu vă ordon să atacați. Vă ordon să muriți”.

Ce a urmat după Victoria de la Çanakkale

În data de 26 aprilie, au fost trimise în aripa sudică Regimentul 72 și Bateria 8 de munte, în fața atacurilor intense ale inamicului. Colonel Mustafa Kemal a spus că acea zi a fost „cea mai critică zi împotriva inamicului”. Prima bătălie de la Kirte a avut loc între 28-30 aprilie. Forțele aliate, cu două brigăzi britanice și una franceză, nu au reușit să ocupe Alcitepe, astfel că statele Antantei au mers la a doua bătălie, de la Kirte, între 6-8 mai pentru a prelua Alcitepe, cerând totodată noi întăriri. În ciuda pierderilor mari, Winston Churchill a ordonat să se continue operațiunile.

Ulterior, pe 17 mai, Churchill a demisionat, după ce nu a mai fost implicat în noul cabinet britanic. În aceeași zi, guvernul a cerut Rusiei să trimită trupe în Peninsula Gallipoli.

Reorganizarea armatei turce

În data de 18 mai, Esat Pașa, care a fost numit comandant al Grupului de Nord, a ordonat un atac la Ariburnu, dar 4 divizii ale forțelor otomane au eșuat. Apoi, în ziua de 23 mai, a fost ordonată încetarea focului între statele otomane și cele ale Antantei, între orele 9.30 și 16.30, pentru ca părțile să colecteze martirii și soldații răniți, urmând să se întoarcă apoi în tranșee.

Trupele de rezervă otomane au suprimat atacul trupelor inamice în perioada 4-6 iunie. Chiar și după acest atac, trupele aliate au început un nou atac în golful Suvla, pe 6 august, însă fără nicio șansă în fața trupelor otomane, aflate sub comanda colonelului Mustafa Kemal. Guvernul britanic a decis pe 9 decembrie să-și retragă o parte dintre soldații din Peninsula Gallipoli, dar un număr mic a fost ținut în Seddulbahir până pe 20 decembrie. Forțele Antantei au evacuat Seddulbahir pe 9 ianuarie, iar pe măsură ce s-au retras complet din Peninsula Gallipoli, națiunea turcă a câștigat victoria.