Găzduirea summitului NATO în zilele de 7-8 iulie reprezintă pentru președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, una dintre cele mai importante oportunități diplomatice din ultimii ani. Dincolo de agenda oficială a NATO autoritățile turce urmăresc o serie de obiective concrete în relația cu administrația Donald Trump, de la relansarea cooperării militare cu Statele Unite, până la consolidarea poziției Turciei în industria europeană de apărare.

Potrivit informațiilor apărute în presa turcă și confirmate parțial de oficiali americani și turci, Turcia speră ca summitul să marcheze începutul unei noi etape în relațiile cu SUA, deteriorate după criza provocată de achiziționarea sistemelor rusești S-400.

Summitul se desfășoară și într-un context sensibil pentru imaginea internațională a Turciei. Înaintea reuniunii, autoritățile au instituit măsuri stricte de securitate la Ankara, iar mai multe organizații media independente au reclamat că nu au primit acreditare pentru eveniment.

Întrebat de un jurnalist olandez despre situația democrației din Turcia și despre recentele arestări ale unor opozanți, jurnaliști și activiști, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evitat o critică directă la adresa guvernului Erdoğan, însă a subliniat că democrația înseamnă mai mult decât organizarea de alegeri.

El a afirmat că libertatea presei, posibilitatea jurnaliștilor de a adresa întrebări și de a participa la evenimente majore, precum și dreptul cetățenilor de a protesta pașnic reprezintă elemente esențiale ale unei societăți democratice și valori pe care NATO le consideră importante.

Restricții de zbor și măsuri speciale de securitate

Autoritățile turce au impus restricții temporare în spațiul aerian al Ankarei pe durata summitului NATO, ca parte a unui amplu plan de securitate destinat protejării delegațiilor oficiale. În paralel, au fost închise mai multe artere importante din capitală, au fost instalate bariere de securitate, iar accesul în zona Complexului Prezidențial și în alte perimetre unde au loc reuniunile este strict controlat.

Măsurile se adaugă interdicției privind organizarea de manifestații publice în perioada summitului și mobilizării a mii de polițiști și jandarmi.

Revenirea în programul F-35, principala miză

Cel mai important obiectiv al Ankarei rămâne revenirea în programul avionului multirol F-35.

Turcia a fost unul dintre partenerii fondatori ai programului Joint Strike Fighter și investise aproximativ 1,4 miliarde de dolari în proiect. În 2019, administrația americană a exclus însă Turcia din program, după ce guvernul turc a achiziționat sistemele antiaeriene rusești S-400, considerate incompatibile cu standardele NATO și un risc pentru securitatea tehnologiilor F-35.

În paralel, Congresul SUA a impus restricții prin legea CAATSA, care au afectat cooperarea militară bilaterală.

În ultimele luni, Donald Trump și mai mulți oficiali ai administrației sale au transmis că dosarul este analizat din nou. Agenția Reuters a relatat că Turcia consideră reluarea dialogului privind F-35 drept unul dintre principalele subiecte ale întâlnirii dintre Erdoğan și Trump, chiar dacă există în continuare rezerve în Congresul american.

Motoarele pentru avionul turcesc KAAN

Un alt dosar aflat aproape de finalizare îl reprezintă aprobarea exportului motoarelor General Electric F110 destinate avionului de generația a cincea KAAN, principalul proiect al industriei aeronautice turce.

Potrivit Reuters, administrația Trump este pregătită să aprobe vânzarea motoarelor, într-un contract estimat la peste 700 de milioane de dolari. Pentru Ankara, această decizie este esențială deoarece KAAN reprezintă alternativa națională la F-35 și una dintre cele mai importante investiții strategice ale industriei de apărare turce.

Eliminarea restricțiilor privind comerțul cu armament

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat înaintea summitului că NATO trebuie să elimine toate restricțiile comerciale dintre statele aliate în domeniul apărării.

În ultimii ani, Turcia s-a confruntat cu limitări privind accesul la componente, tehnologii și programe comune, iar autoritățile consideră că asemenea măsuri afectează capacitatea Alianței de a răspunde amenințărilor de securitate.

„Dacă vrem să răspundem provocărilor actuale, trebuie să eliminăm restricțiile din comerțul cu produse de apărare”, a afirmat Erdoğan înaintea reuniunii NATO.

Integrarea Turciei în noua arhitectură europeană de apărare

Pe fondul războiului din Ucraina și al accelerării programelor europene de înarmare, Ankara încearcă să obțină acces mai larg la proiectele de apărare dezvoltate de Uniunea Europeană.

Ministrul turc al Apărării, Yașar Güler, a criticat excluderea Turciei din unele inițiative europene, argumentând că țara deține a doua cea mai mare armată din NATO și una dintre cele mai dezvoltate industrii de apărare din cadrul Alianței.

Oficialul turc susține că fără participarea Ankarei, proiectele europene de securitate nu pot fi pe deplin eficiente.

O relație personală cu Donald Trump

Diplomații turci consideră că relația personală dintre Recep Tayyip Erdoğan și Donald Trump poate facilita rezolvarea unor dosare blocate în ultimii ani.

Președintele turc a confirmat că intenționează să aibă o întâlnire bilaterală cu liderul american în marja summitului NATO, în cadrul căreia vor fi discutate cooperarea militară, sancțiunile americane, Siria și proiectele comune din industria de apărare.

Turcia vrea să-și confirme statutul de actor strategic

Dincolo de relația cu Washingtonul, summitul reprezintă și o oportunitate de imagine pentru Ankara.

În ultimii ani, Turcia și-a consolidat poziția în interiorul NATO prin dezvoltarea unei industrii de apărare competitive, devenind unul dintre cei mai importanți producători mondiali de drone militare și investind masiv în sisteme antiaeriene, nave militare și tehnologie proprie.

Guvernul turc încearcă să transmită că securitatea flancului sud-estic al NATO nu poate fi concepută fără implicarea Ankarei.

Context istoric

Relațiile dintre Statele Unite și Turcia au cunoscut în 2019 cea mai gravă deteriorare din ultimele decenii. În paralel, Ankara și-a accelerat propriile programe de înzestrare, dezvoltând avionul KAAN, sistemul antiaerian „Steel Dome”, tancul Altay și o gamă extinsă de drone de luptă.

Războiul din Ucraina a schimbat însă importanța strategică a Turciei. Controlul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele în baza Convenției de la Montreux, rolul de mediator între Rusia și Ucraina și capacitățile crescute ale industriei sale de apărare au readus Turcia în centrul preocupărilor NATO.

În paralel, agenda oficială a summitului va include majorarea cheltuielilor pentru apărare, dezvoltarea industriei militare a NATO, continuarea sprijinului pentru Ucraina și adaptarea Alianței la noul context de securitate generat de războiul din Orientul Mijlociu și de competiția strategică cu Rusia.

CITEȘTE ȘI: Turcia aniversează aderarea la NATO din 18 februarie 1952