Presa turcă avertizează asupra sectelor frecventate de imigranți, care cer instaurarea Sharia și a Califatului

protest secte islamice

Raportul Direcției pentru Afaceri Religioase privind sectele secrete a constatat că revistele Tevhid și Köklü Değiş, care au mărșăluit recent în Ankara îndemnând la „ummah” ( n.n. comunitatea musulmanilor), „sharia” și „război cu Israelul”, au acționat cu scopul de a instaura un Califat și au etichetat democrația din Turcia drept o „blasfemie”.

Raportul a inclus declarația redactorului-șef al revistei Tevhid, Halis Bayancuk, conform căruia califatul este văzut ca o chestiune de credință (iman), iar orice formă de guvernare, alta decât aceasta, drept kufr (negare a credinței).

Două publicații, legături cu al-Qaeda și ISIS

Ziarul Cumhuriyet din Turcia a examinat într-o serie de articole grupurile islamiste radicale Köklü Değiş și Tevhid, care au atras critici majore după marșul din 2 iulie 2025 de la Ankara.

Jurnaliștii turci arată că publicația Köklü Değiş este organul de presă al Hizb ut Tahrir, o organizație teroristă desemnată de Curtea Supremă de Apel și care se străduiește să instaureze un „Califat”, în timp ce Tevhid este organul de presă al grupării predecesoare, Tevhid ve Sunnah Cemaati, condusă de Halis Bayancuk, care a fost condamnat pentru legături cu al-Qaeda și ISIS.

Aceleași două organizații au fost incluse și în raportul „Organizații religioase-sociale, formațiuni religioase-cultural tradiționale și noi orientări religioase”, cunoscut și sub numele de raportul „sectelor secrete”, întocmit în 2016 de Direcția pentru Afaceri Religioase din Turcia (DIYANET). Raportul a menționat că cele două organizații au acționat pentru a stabili un califat, deoarece considerau democrația o practică neislamică.

Cine e liderul revistei Tawhid?

Același raport din 2016 a Direcției pentru Afaceri Religioase din Turcia a examinat personalitatea lui Halis Bayancuk, cunoscut și sub numele de Abu Hanzala, un lider al revistei Tawhid și al mișcării sale și l-a evaluat astfel: „El crede în necesitatea unui guvern bazat pe religie/sharia și că acesta ar trebui să fie condus de un calif. El consideră califatul o chestiune de credință (iman) și consideră orice formă de guvernare în afara acesteia drept kufr (negare a credinței).”

Într-un interviu acordat revistei Tevhid în 2022, însuși Halis Bayancuk a criticat raportul autorităților turce, spunând că statul turc nu agrează organizații precum İsmailağa, Menzil, Süleymancılar, ci vrea comunități care sunt deschise la toate interpretările, își împart bogăția cu cei aflați la autoritate și nu se opun președintelui Erdoğan.

“Nu fiți surprinși dacă veți auzi în curând despre operațiuni”, avertiza Halis Bayancuk.

Pericolul, mai ales în rândul imigranților

Raportul menționa că organizația Hizb ut Tahrir, fondată în 1953, și-a extins activitățile începând cu anii 1990 și a fost influențată de valul de radicalizare care a început odată cu Războiul din Golf. Astfel, organizația s-a răspândit în Iordania, Siria, Africa de Nord, Turcia și Asia Centrală de Sud.

„Membrii săi, supuși opresiunii în Orientul Mijlociu, se restructurează în Europa de Vest, în special în rândul imigranților de a doua generație. Activitățile lor atrag atenția în Uzbekistan și Kârgâzstan”, se arată în raportul Direcției pentru Afaceri Religioase din 2016.

„Conform lui Hizb ut-Tahrir, lumea în care trăim astăzi trebuie reconstruită conform conceptelor de „dar al-kufr (țări non-islamice)” și „dar al-Islam (țări islamice). Țările islamice care s-au aflat istoric sub granițele califatului trebuie reintegrate în Islam. Statele islamice trebuie răspândite peste tot cu o ideologie islamică universală. Ordinea democratică este un sistem de blasfemie. Islamul respinge, de asemenea, Republica, ce se bazează pe o ordine democratică în care suveranitatea aparține poporului. Toate celelalte națiuni și state-națiune sunt provincii ale statului islamic. În plus, există acuzații că acestea operează sub controlul și sprijinul puterilor globale”, se arată în articolul din Cumhuriyet, citând raportul Direcției pentru Afaceri Religioase din 2016.

Context

Reamintim că protestul din 27 iulie 2025 de la Ankara, organizat de cele două reviste islamiste, s-a transformat într-o demonstrație radicală antiseculară.

Grupurile implicate, inclusiv Hizb ut Tahrir (desemnată organizație teroristă de Curtea Supremă a Turciei), au cerut instaurarea legii Sharia, unificarea statelor islamice sub un Califat și, cel mai grav, declararea unui război direct al Turciei împotriva Israelului.

Protestatarii au scandat lozinci precum „Armata către Gaza” și „Distrugeți Israelul” și au cerut autorităților turce, în special președintelui Erdoğan, să acționeze militar. Au fost propuse măsuri radicale: ruperea relațiilor cu Israelul, închiderea bazelor NATO și retragerea cetățeniei turcilor cu dublă cetățenie israeliană.

În ciuda intervenției poliției, protestul a fost permis și s-a încheiat lângă sediul AKP, partid prezidat de Recep Tayyip Erdoğan, fiind considerat un mesaj de presiune politică pentru ca guvernul turc să adopte o poziție islamistă.

Pe tot parcursul marșului, protestatarii au recitat takbirul (n.n.formula “Allahu Akbar – Allah este cel mai mare) și mărturisirea de credință musulmană (kalimai shahada). Aceștia au purtat drapelul „tawhid” (drapelul sharia), au desfășurat pancarte pe care scria „Armate către Al-Aqsa”, „Mehmet către Gaza” (n.n soldați către Gaza), “Musulmani, uniți-vă” și „Distrugeți Israelul”.