La aproape 3 ani de la cutremurele devastatoare din 6 februarie 2023, care au ucis peste 53.000 de oameni în sudul Turciei, sălile de judecată rămân unul dintre puținele locuri unde durerea supraviețuitorilor caută un răspuns. În 2025, procesele legate de prăbușirea clădirilor scot la iveală nu doar erori grave de construcție, ci și un tablou controversat al apărărilor și pedepselor pronunțate.

Fiecare termen de judecată, o reamintire dureroasă a tragediei

Majoritatea dosarelor analizate de Cumhuriyet vizează antreprenori, ingineri și responsabili tehnici, acuzați de neglijență sau neglijență conștientă soldată cu moartea a zeci de persoane. Deși familiile victimelor cer pedepse pentru „omor cu posibilă intenție”, instanțele se limitează, în cele mai multe cazuri, la acuzații de culpă. Rezultatul: condamnări care variază de la câțiva ani de închisoare la sentințe foarte mari, dar și achitări sau reduceri controversate.

Printre cazurile care au atras atenția publicului se numără condamnări de zeci de ani de închisoare, inclusiv pedepse cumulate ce ajung simbolic la sute de ani, dar și dosare în care inculpații au beneficiat de reduceri pentru „bună purtare” în timpul procesului. Unele apărări au stârnit indignare, prin declarații precum: „Nu eu am provocat cutremurul, ci Dumnezeu”, afirmații considerate de rudele victimelor o insultă la adresa celor pierduți sub ruine.

În paralel, apar primele încercări de a stabili responsabilități instituționale, însă autoritățile publice vizate resping, în mare parte, acuzațiile. Această situație alimentează percepția că justiția se oprește prea des la nivelul executanților, fără a ajunge la întregul lanț al deciziilor care au permis ridicarea unor clădiri vulnerabile.

Procese și condamnări notabile

Adana

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al lui Müteahhidul Hasan Alpargün, pentru prăbușirea unui bloc de apartamente în Adana și moartea a zeci de persoane, acesta fiind condamnat la 62 de pedepse pe viață și un total de 865 de ani de închisoare pentru „posibilă intenție de a provoca moartea și vătămarea mai multor persoane”. Aceasta rămâne una dintre cele mai severe sentințe date în aceste procese.

Adıyaman

În procesul hotelului Grand İsias (Adıyaman), legat de prăbușirea unui hotel în care și-au pierdut viața 72 de persoane, inclusiv membri ai unei echipe de volei, instanța a pronunțat pedepse semnificative: proprietarul hotelului, Ahmet Bozkurt, a primit 18 ani și 5 luni de închisoare, fiul său, Mehmet Fatih Bozkurt, a fost condamnat la 17 ani și 4 luni, iar arhitectul clădirii, Erdem Yılmaz, a primit 18 ani și 5 luni pentru „neglijență conștientă” care a cauzat moartea și rănirea mai multor persoane.

Diyarbakır

În dosarul blocurilor rezidențiale din Diyarbakır, Tribunalul a condamnat trei constructori și un inginer la peste 17 ani de închisoare pentru rolul lor în prăbușirea unui bloc rezidențial în timpul cutremurelor, soldat cu 89 de victime, iar în dosarul complexului rezidețial Ebrar din Kahramanmaraș — printre sentințe raportate se numără și condamnări de aproximativ 18 ani și 8 luni pentru responsabilități legate de colapsul blocului unde și-au pierdut viața peste 100 de persoane.

În zeci de alte cazuri judecate până în 2025, sentințele aplicate constructorilor au variat, de la aproximativ 8 ani până la peste 21 de ani de închisoare, în funcție de gradul de neglijență și de rolul fiecărui inculpat. În multe cazuri însă, instanțele au acordat reduceri de pedeapsă pentru „bună purtare” sau chiar au pronunțat achitări, ceea ce a stârnit critici din partea familiilor victimelor.

Pentru familiile victimelor cutremurului din 6 februarie 2023, fiecare termen de judecată este o reamintire dureroasă a pierderii, dar și o luptă pentru ca tragedia să nu fie redusă la simple statistici. La aproape trei ani de la seisme, întrebarea rămâne deschisă: poate justiția să stea în picioare acolo unde clădirile s-au prăbușit?