Impactul alegerilor europarlamentare asupra diasporei turce din țările UE

Alegerile europarlamentare din data de 9 iunie sunt deosebit de importante și pentru diaspora din Turcia, care trăiește în cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Mulți dintre turcii care trăiesc în țările UE se confruntă cu discriminarea socială și profesională, deși se află în aceste țări la a doua sau a treia generație. De altfel, multe surse indică faptul că turcii se luptă să avanseze în cariera lor și sunt discriminați în țările UE atât ca străini, cât și din cauza religiei lor.

La scrutinul pentru alegerile europarlamentare din 2024, în jur de 373 de milioane de europeni vor fi chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei 720 de deputaţi din următorul Parlament European. Cea mai importantă componentă a acestor alegeri este faptul că se desfășoară pe fondul războaielor și imigrației, iar în acest context, nu sunt puține discursurile extremiste și instigatoare la ură împotriva populației musulmane în general, și a diasporei turce în particular.

O serie de analize publicate în presa europeană arată că prin votul turcilor din diaspora, pot fi trimiși în Parlamentul European mulți deputați de origine turcă, pentru a face auzite problemele turcilor din țările UE, după cum declara Agenției Anadolu, prof.univ.dr Enes Bayraklı. Acesta spune că „rasismul în Europa împotriva non-europenilor are rădăcini culturale profunde, iar atacurile actuale trebuie înțelese în acest context”.

Primele generații de turci care au emigrat în Europa au contracarat atacurile rasiste prin diferite forme de organizare și și-au promovat propriile valori culturale, iar după 1970, a urmat sindicalizarea turcilor și implicarea lor în politica țărilor în care trăiesc.

Diaspora din Turcia

Aproximativ 5,5 milioane din cei peste 6,5 milioane de cetățeni turci care trăiesc în străinătate s-au stabilit în țările vest-europene. Turco-germanii sunt cel mai mare grup etnic minoritar din Germania și, de asemenea, cea mai mare comunitate turcă din diaspora turcă.

Este important de precizat că din totalul celor 720 de europarlamentari, cel mai mare număr este al celor din Germania, 96 de eurodeputați. Cel mai recent recensământ realizat în Germania indică în jur de 3 milioane de turci care trăiesc pe teritoriul german, fiind vorba nu doar cei născuți în Turcia, ci și de descendenții acestora. La nivelul structurilor europene, aceștia sunt deja prezenți alături de formațiunile politice democrate, social-democrate și cele verzi, iar politicienii conservatori sau naționaliști de origine turcă au fost deja excluși din partidele europene.

Conform prof.univ.dr Enes Bayraklı, aproximativ 65% din diaspora turcă are opinii conservatoare sau naționaliste, dar nu are reprezentare politică din cauza filtrelor de selecție ale partidelor politice. Cu toate acestea, partidele din Europa pot mobiliza un număr semnificativ de alegători turci la alegerile pentru Parlamentul European, lucru esențial pentru exprimarea problemelor sociale cu care se confruntă turcii din diaspora.

Care sunt cele mai importante semnale ale votului pentru europarlamentare în 2024

La nivel european, votul pentru europarlamentare se derulează în perioada 6 – 9 iunie 2024. La scrutinul din 2024, vor fi aleși 720 de reprezentanţi, cu 15 mai mulţi decât data trecută, iar noii membri îşi vor ocupa locurile la mijlocul lunii iulie într-o sesiune plenară.

Germania

Rezultatatele din Germania ar putea fi influențate de criza partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), precum și de uciderea unui ofiţer de poliţie și inundaţiile recente din sudul ţării.

Olanda

Exit-pollurile arată că Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta şi aliaţii populişti au câştigat procente faţă de legislatura precedentă, fiind probabil la egalitate cu alianţa dintre stânga şi verzi condusă de fostul comisar european Frans Timmermans.

Irlanda

Figurile emblematice ale grupului de stânga al UE, Clare Daly şi Mick Wallace, duc o luptă grea pentru a fi realeşi.

Slovacia

În 2024, partidul de guvernământ, SMER, ar putea avea o creştere a sprijinului electoral după tentativa de asasinat din luna mai asupra premierului Robert Fico și a mesajelor sale către cetățeni de a vota partidele care susțin un plan de pace, nu unul de război, în Ucraina.

Italia

Pe parcursul campaniei electorale, prim-ministrul Giorgia Meloni a dat indicaţii cu privire la sprijinul grupului său politic, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), curtat atât de Ursula von der Leyen, cât şi şi Marine Le Pen.

Austria

La alegerile europarlamentare din acest an, este de așteptat să câștige Partidul Libertăţii, de extremă dreapta.

Belgia

La alegerile din 2024, se derulează un scrutin triplu (european, federal şi regional), iar rezultatele ar putea fi determinate de creșterea popularității flamando-naţionaliştilor.

Franţa

Pentru Parlamentul European, Franța va alege 81 de membri. Succesul la acest scrutin ar putea fi al extremei dreapta și a liderului său, Jordan Bardella, din partea partidului Rassemblement National (RN), ceea ce ar putea contura și mai mult nemulțumirile legate de activitatea preşedintelui Emmanuel Macron.

Grecia

Partidul ultranaţionalist de extremă dreapta, Soluţia Greacă, ar putea fi o surpriză la aceste alegeri europarlamentare.

Polonia

Va alege 53 de eurodeputaţi, într-o cursă strânsă între Platforma Civică, aflată la guvernare, şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS), de dreapta.

Spania

La alegerile din 2024, rezultatele din Spania vor fi importante pentru ocuparea posturilor de conducere, în contextul în care vicepremierul socialist Teresa Ribera susține conduce politica ecologică a UE, iar centrul-dreapta susţine ferm candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat.

Ungaria

Va alege 21 de eurodeputaţi, iar lupta se duce pe de o parte între premierul Viktor Orbán şi partidul său Fidesz și pe de altă parte contracandidatul său, Péter Magyar, cu partidului său, Respect şi Libertate.

Partidele de extremă dreapta, în plină ascensiune

Partidele de extremă dreapta sunt în plină ascensiune în întreaga Europă, multe dintre ele având programe anti-imigranţi și eurosceptice. O schimbare din această perspectivă ar putea trimite unde de şoc în mecanismul european, deoarece Parlamentul ar avea un rol mult mai critic în ceea ce priveşte legiferarea şi cheltuielile la nivelul UE.

De asemenea, victoria extremei drepte ar avea un efect în lanţ asupra politicii interne, mai ales în Franţa, unde partidul RN va da o lovitură puternică reputaţiei preşedintelui Emmanuel Macron. De asemenea, în Belgia, o victorie aşteptată a extremei drepte, separatistă, ar putea pune ţara în impas.

Din acest motiv, rezultatele alegerilor vor fi urmărite cu interes mai ales de actualii factori decidenți din structurile Uniunii Europene. În primul rând, este important de urmărit rezultatul echipei Ursulei von der Leyen, actualul preşedinte al Comisiei Europene, care este şi candidatul principal al Partidului Popular European, cel al Partidul Socialiştilor Europeni, al Grupului Verzilor Europeni/Alianţa Liberă Europeană cu candidatul său principal Bas Eickhout şi Partidul Stângii Europene, alături de candidatul său Walter Baier.

Apar noi curente politice la nivelul structurii Parlamentului European?

În contextul alegerilor europarlamentare, e important de precizat că grupul liberal Renew caută să elimine Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie din Olanda (VVD), deoarece a ajuns la un acord cu extrema dreaptă al lui Geert Wilders pentru a forma următorul guvern olandez.

Situat de partea dreaptă, Viktor Orbán din Ungaria a părăsit grupul PPE, iar aproximativ 10 locuri legate de partidul său Fidesz sunt puse la bătaie.

AfD a fost expulzat din grupul de extremă-dreapta ID, ceea ce înseamnă că 16 locuri sunt libere.

Dintre partidele noi care candidează pentru prima dată pentru locuri în UE, sunt de urmărit: partidul maghiar de centru-dreapta TISZA, în România, partidul Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), în Spania, partidul de stânga Sumar, iar în Italia, alianţa verde-stânga AVS.