UPDATE; ora 14
În dosarul soluționat de Curtea de Apel Civilă nr. 42 din Ankara privind anularea celui de-al 38-lea Congres Ordinar al CHP (Partidul Popular Republican), instanța a decis să aștepte soluționarea deciziei Curții Penale nr. 26 din Ankara privind necompetența și a amânat ședința de judecată pentru data de 8 septembrie 2025.
***
Un tribunal din Ankara urmează să se pronunțe azi asupra cererii de anulare a Congresului Extraordinar din noiembrie 2023 a principalului partid al opoziției, CHP (Partidul Popular Republican), prin care Özgür Özel a fost ales lider al partidului înființat de Mustafa Kemal Ataturk. Dacă instanța decide că acel congres va fi „anulat în mod absolut”, alegerea lui Özel ar putea fi considerată nulă și, oficial, ar redeveni președinte Kemal Kılıçdaroğlu, liderul precedent al partidului.
Acesta a sugerat că ar fi dispus să preia din nou funcția, însă doar dacă decizia instanței impune asta. „Nu aș lăsa partidul pe mâna unui curator numit de tribunale” , susține Kılıçdaroğlu, afirmând că în caz de reinstalare, va negocia cu Özgür Özel. Susținătorii lui Özel, inclusiv toți șefii locali, susțin că schimbarea trebuie făcută doar prin proces intern democratic, nu prin intervenție judiciară .
Întoarcerea în fruntea CHP a lui Kılıçdaroğlu riscă să frângă coeziunea taberei de opoziție, provocând o criză politică internă majoră. În aceste condiții, rămâne de văzut dacă va prevala menținerea unității interne sau dacă grupurile rivale vor merge pe drumuri separate.
Solicitarea de anulare a Congresului Extraordinar din noiembrie 2023 a fost depusă de mai multe persoane din interiorul CHP:
Așadar, procesul privind anularea Congresului din noiembrie 2023 a fost inițiat în special de Lütfü Savaş, împreună cu mai mulți delegați, pe baza acuzațiilor de corupere a votului, precum și nelegalități procedurale.
Fostul primar al Istanbulului și candidatul la prezidențiale al partidului, Ekrem İmamoğlu, aflat acum în arest, a declarat că se simte „trădat” de posibila revenire a lui Kılıçdaroğlu și consideră că o astfel de mișcare ar slăbi frontul opoziției.
La rândul său, primarul din Ankara, Mansur Yavaş, a avertizat alături de alți membri ai CHP că în urma unei astfel de dezicii partidul s-ar putea rupe, edilul din Ankara spunând chiar să s-ar putea retrage din politică.
Credincioșii musulmani alevi și intelectualii cu orientare laică din CHP – inclusiv foști lideri ai partidului – i-au scris lui Kemal Kılıçdaroğlu, îndemnându-l să intervină pentru a împiedica ceea ce ei văd ca „un joc murdar”, menit să prelungească autoritarismul AKP, partid prezidat de Recep Tayyip Erdoğan.
În acest context, analiștii turci identifică mai multe posibile evoluții în acest caz:
Fostului lider al Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kılıçdaroğlu, i se aduc mai multe critici și reproșuri, atât din interiorul partidului, cât și din partea opiniei publice și a comentatorilor politici, în special după eșecul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2023.
Kemal Kılıçdaroğlu a fost ales lider al CHP în 2010, anul în care a avut loc și Referendumul care reconfigura echilibrul dintre puterea civilă și cea militară în Turcia și a consolidat controlul executivului asupra sistemului judiciar. De asemenea, demersul a fost văzut de critici ca un pas spre centralizarea puterii în mâinile AKP. Acesta a fost primul eșec electoral al lui Kemal Kılıçdaroğlu, dintr-o listă care avea să fie nepermis de lungă.
La alegerile din 2011, opoziția din Turcia a câștigat doar 26%, iar AKP – 49,8 %, câștigând puterea pentru a treia oară consecutiv. Cu toate acestea, conducerea principalului partid al opoziției, CHP, a fost menținută, deși liderul Kılıçdaroğlu promisese că un rezultat mai mic de 30% va însemna retragerea din funcție.
La alegerile locale, AKP rămâne primul partid al Turciei, cu 42,9 %, dar apare un val de contestații. Opoziția, prin CHP, preia conducerea în Ankara și menține Izmir.
La prezidențiale, Kemal Kılıçdaroğlu l-a nominalizat candidat pe Ekmeleddin Ihsanoğlu, pentru a construi o „largă umbrelă” electorală împotriva candidaturii lui Recep Tayyip Erdoğan. Parte din baza seculară a CHP a perceput nominalizarea drept o „abatere de la valorile kemaliste”. İhsanoğlu a obținut doar 38% și a pierdut din primul tur, în ciuda faptului că era candidatul a două partide mari – CHP și partidul naționalist MHP. Recep Tayyip Erdoğan obține funcția de președinte încă din primul tur, cu 51,8 %
Imediat după eșec, liderul Kemal Kılıçdaroğlu spunea că ar repeta această nominalizare, iar o săptămână mai târziu a declarat la o emisiune TV că, de fapt, l-a dorit candidat pe scriitorul premiat cu Nobel în 2006, Orhan Pamuk. Liderii partidului naționalist MHP spuneau însă că „nu ar accepta niciodată” un candidat acuzat de „insultarea turcităţii”, din cauza poziţiei sale în dosarul genocidului armean.
La alegerile din 7 iunie 2015 , partidul lui Recep Tayyip Erdogan, AKP, pierde majoritatea absolută (câștigând 40,9%), dar recâștigă majoritatea cu 49,5 % la alegerile legislative anticipate din 1 noiembrie 2015.
Înainte de scrutin, Kemal Kılıçdaroğlu spunea din nou că dacă voturile partidului vor scădea el va demisiona, dar după rezultat, a declarat că nu există nici o problemă și nu e un rezultat care să necesite demisia lui.
Confruntat cu nemulțumirile din partid legate de rezultatele Referendumului pentru trecerea la un sistem prezidențial executiv, Kemal Kılıçdaroğlu a declarat că îi va da afară pe cei care epuizează partidul cu cereri de demisie.
La alegerile parlamentare și prezidențiale din 2018, CHP l-a nominalizat pe Muharrem İnce, dar președintele Erdoğan a fost reales cu 52,6 %. Muharrem İnce nu a formulat acuzații directe de fraudă electorală masivă, dar a spus că „a acceptat oficial rezultatul, însă cu rezerve morale”.
În conferințele de presă ulterioare, İnce a sugerat că CHP nu a avut o organizare eficientă pentru monitorizarea secțiilor de vot și centralizarea rezultatelor. „Dacă nu poți apăra voturile, nu poți câștiga alegerile”, spunea İnce. Aceasta a fost una dintre primele rupturi publice între İnce și conducerea CHP (Kemal Kılıçdaroğlu), care va culmina cu plecarea lui İnce din partid, în 2021.
CHP cucerește metropolele Istanbul, Ankara, Izmir. La Istanbul, alegerile au fost repetate, câștigând tot CHP, prin Ekrem İmamoğlu.
La scurt timp după alegeri, Kemal Kılıçdaroğlu a înlăturat toate persoanele care i s-au opus de-a lungul timpului în cadrul partidului.
Kemal Kılıçdaroğlu a fost candidatul principal al alianței opoziției împotriva lui Recep Tayyip Erdoğan, dar a pierdut alegerile prezidențiale în turul doi, în ciuda unor condiții favorabile. Mulți membri ai partidului și votanți l-au considerat vinovat pentru înfrângere, pentru că a insistat să candideze el însuși, deși sondajele sugerau că alți lideri — ca Ekrem İmamoğlu (primarul Istanbulului) sau Mansur Yavaş (primarul Ankarei) aveau șanse mai mari să câștige împotriva președintelui Erdoğan.
Așadar, Alianța Poporului, condusă de președintele Erdoğan, păstrează controlul parlamentar, iar în turul doi, Erdoğan este reales pentru un treilea mandat, cu 52,18 %.
După eșecul opoziției, Kılıçdaroğlu a publicat un videoclip pe rețelele de socializare, în care bătea cu pumnul în masă, spunând: „Sunt aici, sunt aici, nu plec!”
După Congresul Extraordinar CHP din noiembrie 2023, și cu o nouă conducere, CHP devine primul partid la vot popular (37,8 % vs. 35,5 % AKP), fiind cel mai bun scor al său din 1977, păstrând Istanbul și Ankara și câștigând alte orașe conservatoare.
Trebuie spus, că în timp ce toate aceste înfrângeri electorale ale opoziției, din 2010 până în 2023, conducerea CHP s-a înconjurat de jurnaliști lipsiți de verticalitate și deontologie, în timp ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, râdea cu poftă, spunând: „Dumnezeu să dea o astfel de opoziție fiecărui guvern!”
Kemal Kılıçdaroğlu este acuzat că a condus partidul într-o manieră autoritară, cu puțină deschidere spre tineret, noi lideri sau democratizare internă. Acesta a tolerat sau chiar susținut alianțe controversate, de exemplu, cu partide islamiste sau ultraconservatoare, ceea ce a nemulțumit nucleul laic și secular al bazei tradiționale a CHP.
După ce în 2023 a pierdut alegerile, Kemal Kılıçdaroğlu a refuzat inițial să demisioneze, iar când în cele din urmă a fost înlocuit de Özgür Özel, unii l-au acuzat că nu a făcut o tranziție sinceră a puterii. Acum, deoarece sprijină aceste noi acțiuni judiciare, care ar putea duce la reinstalarea sa în funcția de lider, demersul e perceput de unii ca o „manevră de culise” și un pericol pentru unitatea opoziției.
Lideri puternici din CHP, precum Ekrem İmamoğlu și Mansur Yavaş, îl consideră responsabil pe Kılıçdaroğlu pentru ratările politice majore și sunt nemulțumiți de faptul că nu a susținut o tranziție clară și democratică.
Înfrângerea din 2023 a lui Kemal Kılıçdaroğlu, când prin alți candidați partidul avea șansa istorică de a-l învinge pe Erdoğan, conform sondajelor electorale, este legată și de alegeri tactice greșite: o campanie slabă, o retorică ineficientă și o incapacitate de a uni toate segmentele opoziției în mod coerent și convingător.
Cu toate acestea, susținătorii săi subliniază că el a fost cel care a făcut posibile marile victorii locale din 2019 și că are o experiență și o integritate personală care nu pot fi ignorate.
Descoperă istoria fascinantă a cafelei turcești, o băutură emblematică din secolul al XVI-lea care aduce…
Descoperă ciorba turcească „kelle paça” și controversa dintre Grecia și Turcia asupra originii sale.
Află despre sistemul de pensionare din Turcia și categoriile principale de asigurare în funcție de…
Descoperă cum Turcia sprijină turismul cu o finanțare de 60 miliarde TL și ce impact…
Descoperă cum Turcia depășește crizele economice și menține calitatea în turism prin reduceri semnificative pentru…
Mausoleul din Halicarnas este o capodoperă antică, construită de Mausolus, care uimește prin arhitectura sa…