Procedurile de acordare a vizelor Schengen pentru cetățenii turci au ajuns într-un impas, deși în urmă cu o lună mai mulți oficiali din țările europene declarau că sistemul de programare a fost reconsiderat. Sistemul implementat în special în Germania și Italia a creat probleme, astfel că acordarea vizelor Schengen a fost suspendată, cu excepția unor cazuri speciale. Altfel spus, în prezent vizele fie nu le sunt eliberate turcilor, fie sunt eliberate într-un număr foarte limitat.
Nu există nicio declarație din partea UE, a Germaniei sau a altor țări pe această temă, dar a fost lansată o anchetă în urma incidentelor dezvăluite de publicația SÖZCÜ, conform cărora programările pentru vize au fost transferate către unele companii și apoi vândute la prețuri mari, într-un mod care ar victimiza solicitanții individuali.
Cetățenii turci au cheltuit 93.913.360 de euro pentru cererile de viză Schengen, din care 13.610.320 de euro au fost irosite din cauza cererilor respinse.
Programări peste un an de zile
În ultima perioadă, programările pentru solicitarea vizelor din Germania depășea un an, din cauza restanțelor acumulate la depunerea cererilor. Recent, în spațiul public au apărut informații conform cărora procesul de programare s-a oprit complet.
Pe lângă Germania, și alte state membre ale UE au încetat să mai elibereze vize Schengen cetățenilor turci din cauza diverselor fraude, programări de grup și vânzarea acestora către bogați la prețuri mari. Din acest motiv, Germania și Italia au declanșat deja anchete legate de acest fapt, iar Olanda a luat măsuri polițienești la frontieră după 25 de ani. Alte țări s-au alăturat rapid măsurilor la frontieră, astfel că acum sunt aplicate măsuri stricte și în Danemarca, Suedia, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria și Franța.
Libera circulație în UE s-a transformat într-o mișcare controlată pentru combaterea imigrației ilegale, dar efectul a fost negativ pentru majoritatea cetățenilor turci.
România, cea mai mare rată de aprobare a vizelor în 2024
Conform datelor oficiale publicate pe portalul Schengen Visa Info, în 2024, rezidenții turci au depus 1.173.917 cereri de viză (o creștere de 11,18% față de 2023), ceea ce înseamnă 10,08% din toate cererile de vize Schengen depuse la nivel global. Turcia este a doua țară cu cele mai multe cereri de vize Schengen depuse în 2024, Grecia fiind principala destinație pentru rezidenții turci, cu 296.377 de cereri de viză, iar Letonia a primit cele mai puține cereri de viză din Turcia – 1.303.
Rezidenților turci li s-au acordat 1.000.062 de vize Schengen, iar România a avut cele mai mari rate de aprobare (95,56%) a vizelor Schengen pentru cetățenii turci, din 264.323 de cereri de viză aprobate. Grecia a acordat cele mai multe vize solicitanților turci (264.323 de vize aprobate, cu o rată de aprobare de 89,18%).
De partea cealaltă, Danemarca are o rată de respingere a cererilor de viză Schengen de 34,69% pentru cetățenii turci.
Evoluția vizelor pentru cetățenii turci, sursa: Schengen Visa Info
Vizele pentru turci, șantaj politic?
În mai multe rânduri, președintele Recep Tayyip Erdoğan declara că problema vizelor pentru cetățenii turci „a fost transformată în șantaj politic” și că Acordul de migrație cu UE, în care este prevăzută și liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci, nu este respectat.
La sfârșitul anului 2024, Turcia reitera apelul ca Uniunea Europeană să continue discuțiile privind liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci. Ministrul de externe Hakan Fidan spunea că cererile de vize Schengen crescuseră cu 36%. De asemenea, era în creștere și rata de respingere, prezentând o provocare continuă pentru turcii care doresc să călătorească în Uniunea Europeană.
Problema nu este nouă, deoarece ratele de respingere pentru solicitanții turci au crescut constant din 2014, când rata medie pentru Turcia a fost de 4,4%. Până în 2021, rata de respingere a atins 16,9% în timpul pandemiei, mai mare decât media globală de 13,4%. În 2023, numărul cetățenilor turci care au solicitat vize Schengen a ajuns la peste un milion, peste 48.000 de cereri fiind respinse, cu o rată de respingere a cererilor cetățenilor turci pentru viza Schengen de 21,7%. Potrivit datelor anunțate de Comisia Europeană, Turcia era a doua țară cu cele mai multe cereri de viză, după China.
Există riscul revizuirii Acordurilor de migrație cu UE?
Liberalizarea vizelor rămâne o prioritate pentru autoritățile de la Ankara, alături de actualizarea Uniunii Europene-Uniunea Vamală Turcia.
Oficialii turci au reamintit în mai multe rânduri că în Acordul de migrație semnat de Turcia cu UE a fost prevăzută și liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci, iar condițiile de eliminare a obligației de a deține viză erau detaliate în foaia de parcurs din 2013. În mai multe rânduri, Comisia a urmărit progresele Turciei cu privire la aceste aspecte și a putut evidenția intensificarea eforturilor în acest sens.
Apoi, Comisia Europeană a detaliat etapele operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației, fiind prevăzută „Accelerarea punerii în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, în vederea eliminării, până la sfârșitul lunii iunie 2016, a obligației de a deține viză pentru cetățenii turci”. Documentul Comisiei Europene poate fi citit integral AICI. Această problemă este o sursă constantă de tensiune între cele două părți încă de la semnarea acordului în martie 2016.
Context
În cadrul Acordului de migrație semnat de Turcia cu UE , Turcia s-a angajat să reducă fluxurile migratorii către UE și să accepte readmisia migranților care ajung ilegal în Europa.
În schimb, Uniunea Europeană a promis acordarea liberalizării vizelor pentru cetățenii turci și reluarea negocierilor pentru aderarea la UE.
Pentru a beneficia de liberalizarea vizelor, Turcia trebuia să îndeplinească 72 de criterii, inclusiv reforme legislative în domeniul drepturilor fundamentale și al statului de drept. Deși Turcia a implementat unele măsuri, cum ar fi modificarea legislației privind migrația și securitatea, nu a reușit să îndeplinească toate cele 72 de criterii.În special, modificările la legea antiterorismului, care permiteau arestarea și urmărirea penală a criticilor regimului, au fost considerate insuficiente de către Parlamentul European și de către organizațiile pentru drepturile omului.Aceste deficiențe au dus la amânarea liberalizării vizelor, iar unele state membre ale UE au exprimat rezerve cu privire la acordarea acestei facilități.
În fața întârzierilor, oficialii turci au avertizat că acordul ar putea fi revizuit sau abandonat dacă nu se acordă liberalizarea vizelor, iar președintele Recep Tayyip Erdoğan a subliniat importanța acestei măsuri pentru relațiile bilaterale.
Posibile consecințe
Dacă UE nu acordă liberalizarea vizelor, există riscul ca Turcia să nu mai respecte angajamentele privind migrația, ceea ce ar putea duce la o creștere a numărului de migranți care ajung ilegal în Europa.Acest scenariu ar putea afecta stabilitatea acordului și relațiile dintre Turcia și UE.
Pentru a evita acest lucru, ambele părți trebuie să își respecte angajamentele și să colaboreze pentru a îndeplini condițiile stabilite.În caz contrar, acordul ar putea deveni instabil, având implicații semnificative pentru gestionarea migrației în Europa.