În piața Taksim din Istanbul și în vecinătatea monumentului lui Mustafa Kemal Atatürk, se înalță acum o moschee nouă, cu o cupolă înaltă de 30 de metri. Prezent la inaugurare, în urmă cu câteva zile, președintele Recep Tayyip Erdoğan a spus că de acum chemarea la rugăciune va fi auzită acolo „până la sfârșitul timpului”.
Moscheea Taksim este un vis mai vechi al președintelui Erdoğan. În ultima perioadă în social-media au circulat imagini video și fotografii din 1994, anul în care R.T. Erdoğan a devenit primar al Istanbulului, când indica zona în care spunea că va construi moscheea.
Începută în 2017, acum moscheea poate găzdui până la 4.000 de credincioși și include o sală de expoziții, o bibliotecă, parcare și bucătărie. De altfel, președintele Erdoğan, cunoscut ca un musulman devotat, împreună cu partidul său cu rădăcini islamiste, AKP, direcționează sume impresionante de bani pentru construcția de moschei în Turcia.
Parcul Gezi
În nenumărate dezbateri publice, susținătorii proiectului moscheei Taksim justificau investiția prin lipsa de lăcașuri de cult musulmane aproape de unul dintre cele mai aglomerate centre ale orașului. Oponenții au văzut-o ca pe o nouă încercare a președintelui Erdoğan de a impune un ton religios în piața Taksim.
Cert este că inaugurarea moscheei Taksim coincide cu data la care în luna mai a anului 2013 au început protestele din parcul Gezi. Acesta se află la doar 100 de metri distanță de moschee, fiind locul în care s-au desfășurat protestele masive împotriva guvernului Erdoğan.
Protestele au început în 28 mai 2013
Ne amintim că protestele Gezi din piața Taksim au început în data de 28 mai 2013, după ce cu o seară înainte fuseseră demarate lucrările de defrișare și demolare a parcului. Astfel, protestatarii au ocupat Parcul Gezi pentru a salva una din ultimele suprafeţe verzi din inima Istanbulului, metropolă dominată de zgomotul din trafic şi de construcţiile de beton. Trei zile mai târziu, poliţia a declanşat o ofensivă brutală contra demonstranţilor paşnici care-şi ridicaseră în parc corturi.
Imaginile înfăţişând forţele de ordine din Turcia înăbuşind mişcarea paşnică de protest din Gezi au şocat opinia publică internaţională.
22 de persoane și-au pierdut viața și 8.163 au fost rănite
Unele surse de informare estimează că în timpul protestelor Gezi s-au înregistrat 22 de decese și au fost rinite cel puțin 8.163 de persoane, dintre care 63 în stare gravă sau critică. Amnesty International semnala că autoritățile turcești au comis încălcări ale drepturilor omului la scară masivă în încercările guvernului de a zdrobi protestele din Parcul Gezi.
În acest an, autoritățile au anunțat că actualele restricții impuse de pandemie nu permit manifestări de comemorare în parcul Gezi, zona fiind înconjurată preventiv de baricade. Interdicția a fost aplicată în pofida faptului că la inaugurarea moscheei Taksim au participat mai multe sute de persoane.
Hagia Sofia, de la biserică la moschee
Să ne amintim că în iulie 2020, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat decretul prin care reperul istoric al Istanbulului, Hagia Sofia, a fost redat autorității religioase și redeschis pentru rugăciunile islamice.
Astfel a fost anulat un decret guvernamental din 1934, care a transformat catedrala Sfânta Sofia (Hagia Sofia) din Istanbul într-un muzeu, autorul decretului fiind tatăl Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk.
Istoria Hagiei Sophia
Istoria edificiului a fost destul de zbuciumată, fiind catedrală ortodoxă, apoi catolică, convertită în moschee după capturarea otomană, însă sultanul Mehmet, supranumit Fatih „Cuceritorul”, a chemat reprezentanți din toate religiile comunităților din Constantinopol, pentru a garanta libertatea de cult, inaugurând astfel o eră a toleranței recunoscută de istorici. Sultanul Mehmet a ordonat atunci să se păstreze mozaicurile prețioase, acoperindu-le, în loc să le distrugă, așa cum ar fi impus iconoclasmul islamic.
