Turcia a aprobat planurile de dezvoltare pentru un canal artificial de navigație, lung de 45 de kilometri, cu o lăţime de doar 150 de metri și o adâncime de 25 de metri.
Costurile construcției Canalului Istanbul sunt estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari. Suma este foarte mare pentru economia Turciei, susțin membrii opoziției, iar impactul pentru mediu va fi enorm. Acesta din urmă este și motivul pentru care primarul din Istanbul încearcă să oprească planul Canalului Istanbul.
Într-o postare pe Twitter, ministrul mediului Murat Kurum spune, din nou: „Vom face Canalul Istanbul. Credem acum, mai mult ca oricând”, ca răspuns la nenumăratele critici referitoare la utilitatea, costurile și riscurile construcției.
Canalul Istanbul – proiectul cel mai dorit al președintelui Erdoğan
Canalul Istanbul, care va lega Marea Neagră și Marea Marmara, este unul dintre cele mai dorite proiecte ale președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Acesta este un mare susținător al proiectelor de construcții gigantice, fie că e vorba de un aeroport nou, un tunel care trece pe sub Bosfor etc. Totul a fost construit în scurt timp, însă după finalizare costurile suportate de statul turc cresc anual prin susținerea garanțiilor oferite către constructori (de exemplu, în cazul Podului Osmangazi, sau a tunelului Eurasia, numărul de treceri este cu mult sub așteptările de la momentul construcției, ceea ce înseamnă mai puține încasări de către firmele care operează aceste investiții, diferențele fiind susținute anual de statul turc, conform contractelor).
Canalul Istanbul, un al doilea Bosfor?
Nimic nu se poate compara însă cu acest proiect de construcție: Canalul Istanbul. Concret, guvernul turc planifică un al doilea Bosfor, în vestul orașului Istanbul, prin acest canal artificial de 45 de kilometri, care urmează să fie construit paralel cu Bosforul, legând Marea Neagră de Marea Marmara. Potrivit unor surse guvernamentale, intenția este de a ameliora traficul intens de transport maritim de pe Bosfor și de a evita accidentele.
Dincolo de criticile referitoare la costuri, impactul asupra mediului și riscul seismic, sunt voci care spun că ar putea fi periclitate prevederile Convenţiei de la Montreux.
Convenţia de la Montreux stabileşte condiţiile de acces şi de şedere în Marea Neagră a navelor militare care nu aparţin ţărilor riverane
Potrivit Convenţiei de la Montreux, document semnat în data de 9 noiembrie 1936, strâmtoarea Bosfor se află sub prevederile privind regimul strâmtorilor turceşti, mai exact, toate navele au dreptul de a circula liber în strâmtoare. Convenția garantează trecerea liberă a navelor civile în timp de pace și restricționează trecerea navelor navale care nu aparțin statelor Mării Negre.
Traversarea Canalului Istanbul însă va presupune costuri suplimentare pentru navele comerciale, pe de o parte taxele de intrare, pe de altă parte, achitarea serviciilor de pilotaj maritim. Astfel, cel puțin la prima vedere, din cauza costurilor suplimentare, navele vor alege în continuare strâmtoarea Bosfor și nu Canalul Istanbul.
Riscurile construcției Canalului Istanbul
Proiectul Canalului Istanbul a fost intens criticat în spațiul public în ultimul an, în primul rând punându-se problema necesității construirii unui asemenea canal, deoarece prin comparație cu alte canale de acest gen (de exemplu, Suez), în cazul acesta nu va exista economie de timp, pentru că timpul de navigaţie prin Canal Istanbul va fi acelaşi ca prin strâmtoarea Bosfor. Diferite canale de navigație din întreaga lume au fost săpate pentru a reduce semnificativ timpul de navigaţie şi transport, precum şi expunerea navelor şi a membrilor echipajului la pericole, ceea ce aici nu este cazul.
În al doilea rând, conform prevederilor internaționale, navele maritime care tranzitează strâmtoarea Bosfor nu trebuie să plătească, dar pentru Canalul Istanbul, autorităţile turce au anunţat că vor introduce o taxă pentru a-i finanţa întreţinerea.
Un aspect, cel puțin la fel de important, este cel legat de efectele negative pe care canalul le va produce asupra mediului. În ultimul an de zile, mai mulți experți în mediu au atras atenția asupra faptului că în perimetrul în care va fi construit Canalul Istanbul se află rezervele de apă ale Istanbulului, iar construcţia acestuia ar periclita şi ecosistemul complex al regiunii.
Seismologii turci spun că prin construcția Canalului Istanbul va crește riscul producerii de cutremure, zona fiind una puternic seismică, astfel că ar avea efecte negative asupra plăcilor tectonice. AFAD, instituția care gestionează catastrofele și situaţiile de urgenţă, a respins aceste afirmaţii, însă fără multe explicații științifice care să contrazică opiniile specialiștilor turci. Tocmai de aceea, primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, avertizează că opt milioane de oameni ar fi putea fi grav afectați de un eventual cutremur în acea zonă.
Planificarea proiectului a început încă din 2011, apoi a stagnat ani de zile. Dar acum guvernul turc a dat viață planurilor din nou, iar președintele turc a anunțat licitația pentru construcția canalului.
Opoziție din partea primarului Istanbulului
Câștigarea primăriei Istanbul de către Ekrem İmamoğlu, membru CHP, a marcat pentru prima dată în 25 de ani momentul în care primarul din Istanbul nu face parte din partidul AKP al președintelui Erdoğan, ceea ce a îngreunat balanța de putere în Istanbul. Astfel, liderul metropolei și-a făcut cunoscută opoziția față de construcția planificată și numește proiectul ca fiind o „trădare a Istanbulului” și un „proiect de crimă” și promite că „16 milioane de oameni vor rezista”. De asemenea, a luat măsuri politice prin încheierea unui protocol de cooperare pe care municipalitatea anterioară îl convenise cu guvernul. Cel mai mare partid de opoziție, CHP, a criticat proiectul ca fiind realizat „pe spatele contribuabilului”.
Greenpeace a depus un recurs propriu
„În multe privințe, Istanbul, unul dintre cele mai importante și unice orașe din lume, va fi aruncat în dezastru cu acest proiect imprevizibil”, spune Deniz Bayram, directorul programului mediteranean al Greenpeace.
În replică, președintele Erdoğan a declarat că nu există nicio alternativă la proiectul Canal İstanbul pentru limitarea traficului prin Bosfor și a susținut că au fost întreprinse toate anchetele tehnice și de mediu corespunzătoare.
Strâmtoarea Bosfor este o cale de transport maritim importantă la nivel internațional. Aproximativ 48.000 de nave trec anual prin apele sale, inclusiv nave petroliere și nave de război. Guvernul turc susține că există riscuri pe care le prezintă navele care transportă mărfuri periculoase.
