Decizie de plagiat pentru reputata scriitoare de origine turcă, Elif Shafak. Hotărârea nu e definitivă

Un tribunal pentru drepturi de proprietate intelectuală și industrială din Turcia a decis că reputata scriitoare de origine turcă Elif Shafak este acuzată de plagiat în cartea sa, „Bit Palas” (tradusă în limba română. „Palatul puricilor”), pentru că ar fi plagiat din cartea „Sinek Sarayı” (în traducere „Palatul muștelor”), semnată de Mine Kırıkkanat. Elif Shafak va trebui să plătească daune materiale şi morale scriitoarei şi unei edituri din Turcia.

Partea vătămată, Mine Kırıkkanat, este scriitoare și jurnalistă a publicației Cumhurriyet. Decizia nu este definitivă, iar părțile au drept la recurs.

Pe scurt, în decizia judecătorului se arată că inclusiv numele cărții lui Elif Shafak, „Bit Palas” (Palatul puricilor”), care a fost publicată pentru prima dată în 2001, este similar cu cel al cărții „Sinek Sarayı” („Palatul muștelor”), care a fost publicată pentru prima dată în 1990. Având în vedere ficțiunea, personajele, unitatea spațiului și timpului și intriga din carte, judecătorul motivează că Elif Shafak a exploatat conținutul la nivel de plagiat și că în temeiul Legii cu privire la lucrările intelectuale și artistice, drepturile autoarei Mine Kırıkkanat au fost încălcate.

Elif Shafak va trebui să plătească o despăgubire autoarei Mine Kırıkkanat în valoare de 159.051 TL, împreună cu dobânda legală acumulată. De asemenea, au fost stabilite compensații financiare pentru editură.

Ce acuză jurnalista Mine Kırıkkanat

Prin avocatul său, scriitoarea și jurnalista Mine Kırıkkanat a arătat că lucrarea ei intitulată „Sinek Sarayı” („Palatul muștelor”) a fost publicată pentru prima dată în 1990, iar romanul semnat de cunoscuta Elif Şafak, „Bit Palas” (Palatul puricilor”) a fost publicat pentru prima dată în 2002. Scriitoarea și jurnalista Mine Kırıkkanat a intentat acest proces, pentru daune materiale și morale pe motiv de plagiat, în data de 19 octombrie 2021.

Editura care a publicat cartea lui Elif Shafak respinge acuzațiile ca nefiind fondate și susține că nu există nicio inspiraţie între lucrarea numită „Bit Palas” şi opera reclamantei numită „Sinek Sarayı”, atât din punct de vedere literar, cât şi juridic, astfel că a solicitat respingerea cazului.

Dacă hotărârea devine definitivă, noua ediție a romanului lui Elif Shafak, „Bit Palas”, nu va mai fi publicată, tipăriturile din piață vor fi retrase și decizia motivată a instanței va fi publicată într-unul din cele 3 ziare cu cel mai mare tiraj din Turcia.

Ce spun avocații lui Elif Shafak

Într-o declarație publicată în presa din Turcia, avocații lui Elif Shafak arată că „resping în totalitate decizia nelegală luată de prima instanță în baza unui raport de expertiză controversat, pentru că această decizie nu poate fi explicată nici prin lege și nici prin literatura de specialitate”.

De asemenea, aceștia spun că „asemănările de cuvinte” pe care se bazează raportul, reprezintă un pericol teribil pentru literatura și arta din Turcia.

„Cuvinte și teme precum „stradă”, „pisica”, „apartament”, „gunoi” nu sunt sub monopolul nimănui. În caz contrar, orice similitudine a cuvintelor și apropierea tematică poate fi cu ușurință supusă litigiilor”, spun avocații scriitoarei.

Cum se apără scriitoarea Elif Shafak

Într-o declarație publică, Elif Shafak spune la rândul ei că acest proces a fost unul foarte dureros, iar cazul se bazează pe o obsesie personală a lui Mine Kırıkkanat pentru ea, dar şi alte motive ascunse.

„Mine Kırıkkanat are de-a face cu mine de ani de zile. Nu a mai rămas niciun cuvânt rău sau insultă despre mine pe care să nu le fi spus. (…) De data aceasta, a ieșit cu o astfel de calomnie irațională împotriva romanului meu „Bit Palas”, care a fost publicat acum 23 de ani”, spune scriitoarea de origine turcă.

Elif Shafak susține că avocații săi au depus în instanță un document de 150 de pagini, în care erau exprimate opiniile unor critici literari și academicieni respectați. Pe scurt, arată Elif Shafak, asemănarea este că în cartea lui Kırıkkanat există un bloc de apartamente în Istanbul, la fel ca în cartea ei, în o carte sunt muște, în alta purici, ambele cărți prezintă personaje marginale, pisici și coșuri de gunoi.

În sprijinul lui Elif Shafak, vine și scriitorul Ismail Güzelsoy: „Dacă aș fi ales două cărți la întâmplare de pe raft, aș fi găsit mai multe asemănări între ele decât aceste două cărți”. A revendica plagiatul tocmai din acest motiv este un semn de nebunie, cu excepția cazului în care este alimentat de o invidie teribilă, consideră acesta.

„Există sute de lucrări în literatura turcă care includ un bloc de locuințe. Nici tema apartamentului, nici Beyoğlu, pisicile, coșurile de gunoi sau personajele marginale nu sunt sub monopolul nimănui. Dacă ar fi după această logică distorsionată, la noi nu s-ar putea produce nici literatură, nici artă”, susține Elif Shafak, dar din păcate judecătorul nu a luat în considerare avizul pe care l-a prezentat.

Suprapunere de 5% a cuvintelor cheie

„Acesta (n.n. judecătorul) nu a indicat niciun citat identic între cele două cărți, nici rând cu rând, paragraf cu paragraf, nici pagină cu pagină, bloc cu bloc. Dar nu a fost mulțumit de asta și a inventat un concept absurd numit „cuvinte cheie”, care nu-și are locul în protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit expertului, cuvintele cheie din cele două romane sunt următoarele: „Istanbul, apartament, stradă, pisică, gunoi, trabuc, țigară.” Deoarece aceste cuvinte sunt incluse în ambele romane, el a determinat o asemănare de 5%.

Cu alte cuvinte, în ciuda unei asemenea presiuni nerezonabile, chiar și expertul în cauză, care nu are competență, vorbește despre o suprapunere de 5% a cuvintelor cheie. O limbă aparține unei întregi națiuni. Toți scriitorii folosesc aceleași cuvinte. Cuvintele „Beyoğlu, apartament, stradă, pisică, gunoi, trabuc…” nu sunt nici proprietatea privată a lui Mine Kırıkkanat și nici a vreunui scriitor”, se apără Elif Shafak.

A ignorat instanța expertizele apărării?

Scriitoarea mai spune că instanța a ignorat complet expertizele prezentate, a respins cererile insistente ale avocaților apărării de numire a unui expert competent și astfel a concluzionat că a plagiat în baza raportului acestui expert superficial. Elif Shafak spune că acest conflict personal cu scriitoarea Mine Kırıkkanat, într-o campanie de defăimare, laolaltă cu o decizie de plagiat printr-o procedură care nu are nicio legătură cu legea sau cu literatura, „mâine va fi folosită ca o amenințare pentru scriitorii, realizatorii de film și artiștii care produc tot felul de lucrări creative”.

Elif Shafak a declarat că nu numai că va face recurs, dar va intenta un proces împotriva lui Mine Kırıkkanat pentru daune materiale și morale. „Aș dori să precizez că, dacă mai rămâne măcar un gram de temei legal în țara noastră, vom merge până la capăt și vom face acest lucru pentru toți scriitorii și producătorii de artă”, susține Elif Shafak, citată de Cumhuriyet.

Cine e Elif Shafak

În vârstă de 52 de ani, Elif Shafak este o cunoscută scriitoare turco-britanică, autoare a 19 cărți, cunoscută mai ales pentru romanele sale, „Bastarda Istanbulului”, „Cele patruzeci de reguli ale iubirii”, „Cele 3 fiice ale Evei”, „10 minute și 38 de secunde în lumea asta”, „Lapte negru” etc. Lucrările ei au fost traduse în 55 de limbi și au fost nominalizate la mai multe premii literare internaționale, arată Wikipedia.

Elif Shafak s-a născut la Strasbourg, Franța, fiind fiica filozofului Nuri Bilgin. Ea și-a petrecut anii adolescenței în Madrid, Iordania și Germania, alături de mama sa. care era de profesie diplomat. Este licențiată în relații internaționale la una dintre cele mai prestigioase universități din Turcia, METU și are un doctorat în științe politice. Shafak este eseist și colaborator la mai multe instituții media, a pledat pentru drepturile femeilor, drepturile minorităților și libertatea de exprimare. De asemenea, a predat la universități din Turcia, a fost bursier la Mount Holyoke College în SUA, profesor invitat la Universitatea din Michigan și profesor titular la Universitatea din Arizona, pentru studiile din Orientul Apropiat. În Marea Britanie, pentru un an a fost profesor în literatură europeană comparată la Universitatea din Oxford, unde este membru onorific.

Ea a fost descrisă de Financial Times drept „cea mai importantă scriitoare de sex feminin din Turcia”, câteva dintre lucrările ei fiind best-selleruri, inclusiv la nivel internațional.

Shafak, în atenția autorităților din Turcia

Anumite subiecte provocatoare din punct de vedere politic abordate în romanele ei, cum ar fi abuzul asupra copiilor și genocidul armean, au dus la acțiuni legale din partea autorităților din Turcia, care au determinat-o pe Elif Shafak să emigreze în Marea Britanie.

Pentru romanul „Bastarda Istanbulului”, care a fost pe lista lungă a Premiului Orange și care are ca temă genocidul armean negat de guvernul turc, Elif Shafak fost urmărită penal în iulie 2006 sub acuzația de insultare a Turciei (articolul 301 din Codul penal turc). Dacă ar fi fost condamnată, ar fi riscat o pedeapsă maximă de 3 ani de închisoare, însă la cererea procurorului a fost achitată de aceste acuzații în septembrie 2006.

Repere pentru iubitorii de literatură

Romanul „Cele patruzeci de reguli ale iubirii”, un bestseller în Turcia care a depășit recordul anterior al romanului lui Orhan Pamuk „The New Life”, fiind vândut în 2009 în peste 120.000 de exemplare, a ridicat pragul la 200.000 de exemplare. Această lucrare a fost catalogată de BBC drept unul dintre cele 100 de „cele mai inspirate” romane și unul dintre „100 de romane care au modelat lumea noastră”.

Romanul „Cele 3 fiice ale Evei”a fost ales de primarul Londrei, Sadiq Khan, drept cartea sa preferată. De asemenea, scriitorul american Siri Hustvedt a lăudat romanul care explorează teme precum religia, politica și cultura turcă.

Romanul „10 minute și 38 de secunde în această lume ciudată” a fost selectat pentru Premiul Booker, dar autoarea Elif Shafak a fost investigată în 2019 de procurorii turci pentru că a abordat în acest roman abuzul asupra copiilor și violența sexuală.

De-a lungul anilor, Elif Shafak a scris articole pentru prestigioasele publicații Time, The Guardian, La Repubblica, The New Yorker, The New York Times și Der Spiegel, dar a fost și comentator pentru BBC World, Euronews și Al Jazeera English.

Din 2013, Elif Shafak locuiește la Londra, dar vorbește mereu despre „purtarea Istanbulului în suflet”. Înainte de Londra, a trăit în Istanbul și în Statele Unite ale Americii. Din 2019, Shafak a fost în exil autoimpus din Turcia, din cauza fricii de urmărire penală.

Elif Shafak este căsătorită cu jurnalistul turc Eyüp Can Sağlık, fost redactor al ziarului liberal Radikal, cu care are 2 copii, o fiică și un fiu, iar în 2017, a declarat că a devenit bisexuală. După nașterea fiicei sale în 2006, Shafak a suferit de depresie postnatală, perioadă pe care a abordat-o în cartea „Lapte negru”.

Cine e Mine Kırıkkanat

Mine Gökçe Kırıkkanat, în vârstă de 72 de ani, este o jurnalistă și scriitoare din Turcia. Conform Wikipedia, a absolvit Liceul Francez Notre Dame de Sion  și Universitatea din Istanbul, Facultatea de Litere, Departamentul de Sociologie.

Și-a început cariera de jurnalism ca fiind corespondent al ziarului Cumhuriyet în Spania și a fost numită reprezentant francez al aceluiași ziar. În 1992, a trecut la ziarul Milliyet în 1992, apoi între 2005-2010 la ziarul Vatan, după care a revenit la ziarul Cumhuriyet. Ca scriitoare, lucrările sale literare sunt în genul eseurilor, povestirilor și romanelor.

Sursă foto: Polirom