De ce a schimbat Turcia regulile fiscale pentru Google și giganții tech?

Prezența unor companii globale în Turcia, precum Google, a alimentat frecvent dezbaterea privind fiscalitatea marilor platforme digitale și tratamentul aplicat firmelor străine comparativ cu companiile turcești. O întrebare apare constant: beneficiază Google și alte corporații tehnologice de un regim fiscal mai favorabil decât firmele turcești?

Răspunsul scurt este că, din punct de vedere legal, Turcia nu aplică un impozit corporativ separat pentru companiile străine față de cele turcești, însă modul în care sunt taxate depinde de prezența fiscală și de natura veniturilor generate în țară.

Cum funcționează impozitarea companiilor în Turcia

Sistemul fiscal turc face diferența între companiile considerate rezidente fiscal și cele nerezidente.

Companiile rezidente – inclusiv cele cu capital străin, dacă sunt înregistrate sau administrate din Turcia – sunt taxate pentru veniturile lor globale. În schimb, companiile nerezidente sunt impozitate doar pentru veniturile obținute din surse turcești.

În prezent, cota standard a impozitului pe profit în Turcia este de 25% pentru majoritatea companiilor, în timp ce instituțiile financiare au cote mai ridicate. Asta înseamnă că o companie turcească obișnuită și o subsidiară locală a unei firme străine sunt, în principiu, supuse acelorași reguli fiscale privind impozitul pe profit.

Unde apare diferența pentru companii precum Google?

Situația devine mai complexă în cazul marilor platforme digitale precum Google. Istoric, multe companii globale de tehnologie au operat pe piețe străine fără o prezență fizică majoră, facturând servicii de publicitate sau digitale prin entități din alte jurisdicții. În astfel de situații, profiturile nu erau întotdeauna taxate integral în țara unde erau generați utilizatorii sau veniturile.

Pentru a limita această practică, Turcia a introdus în 2020 o taxă pe serviciile digitale, aplicabilă inclusiv companiilor străine care obțin venituri digitale din piața turcă, chiar și fără sediu permanent în țară.

Taxa digitală și impactul asupra Google

Taxa pe serviciile digitale vizează în special publicitatea online, vânzarea de conținut digital, servicii de intermediere online, platforme și servicii digitale monetizate. Acest mecanism a fost conceput tocmai pentru companii precum Google, ale căror venituri provin frecvent din reclame digitale afișate utilizatorilor din Turcia.

Important este că această taxă se aplică veniturilor brute, nu profitului net, și este separată de impozitul corporativ obișnuit și de TVA. Ea poate fi datorată chiar dacă firma nu are un sediu fizic clasic în Turcia.

Prin urmare, Google nu este scutit de taxe în Turcia; dimpotrivă, legislația turcă a fost modificată special pentru a capta o parte din veniturile generate de marile platforme digitale.

TVA și alte obligații fiscale

Pe lângă impozitul pe profit sau taxa digitală, firmele care furnizează servicii digitale consumatorilor turci pot avea și obligații privind TVA.

Turcia aplică TVA pentru serviciile digitale furnizate de companii străine către clienți finali din țară, iar acestea trebuie în anumite situații să se înregistreze fiscal și să colecteze taxa aferentă. De asemenea, legislația prevede reguli privind reținerile la sursă, redevențele și plățile transfrontaliere, în funcție de structura operațiunilor și de tratatele pentru evitarea dublei impuneri.

Profitabilitatea companiilor străine versus firmele turcești

O altă întrebare importantă este dacă firmele străine din Turcia sunt și mai profitabile decât cele locale. Cercetările academice realizate pe companii industriale din Turcia arată un tablou mai nuanțat decât percepția publică.

Studii publicate în International Research Journal of Finance and Economics și analize comparative asupra firmelor industriale din Turcia, care au evaluat performanța a aproape 300 de companii în perioada 2004–2008, au constatat că proprietatea străină influențează mai degrabă productivitatea decât profitabilitatea propriu-zisă.

Alte studii comparative privind firmele cu capital străin și cele turcești au concluzionat că nu există diferențe semnificative în marjele de profit sau rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) între cele două categorii.

În schimb, companiile cu capital străin tind să fie mai mari și, în anumite sectoare, mai productive din punct de vedere al utilizării capitalului sau al integrării în lanțurile internaționale de producție. Cu alte cuvinte, firmele străine nu sunt automat mai profitabile decât cele turcești, chiar dacă beneficiază adesea de tehnologie, know-how și acces la piețe globale.

Sunt avantajate companiile străine?

Percepția publică este adesea că marile corporații internaționale plătesc mai puține taxe decât firmele locale. În realitate, diferența nu provine neapărat din existența unor cote preferențiale, ci din structura internațională a afacerii și din modul în care sunt localizate profiturile și contracte28le comerciale.

O companie turcească tradițională, cu activitate exclusiv locală, își declară și plătește impozitul direct în Turcia. În schimb, o platformă globală precum Google poate opera prin entități multiple și mecanisme fiscale internaționale, ceea ce complică stabilirea exactă a bazei de impozitare locale. Tocmai din acest motiv, autoritățile turce – la fel ca multe alte state – au introdus taxe digitale și obligații suplimentare pentru platformele globale.

Legal, Turcia nu oferă un regim general mai favorabil companiilor străine, iar firmele cu prezență locală sunt supuse acelorași cote standard de impozitare ca societățile turcești. În cazul giganților digitali însă, provocarea nu este nivelul taxei, ci modul în care sunt definite și taxate veniturile generate într-o economie digitală globală.