Liderul Partidului Victoriei (ZP) de extremă dreaptă, Ümit Özdağ, a anunțat că îl susține oficial în turul doi la alegerile prezidențiale din Turcia pe candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, șeful Partidului Popular Republican (CHP). Motivul principal al acestei decizii este angajamentului lui Kılıçdaroğlu de a trimite înapoi milioane de refugiați din Turcia, care este țara cu cel mai mare număr de refugiați din lume.

Ce prevede protocolul

Protocolul încheiat ieri are 7 puncte și prevede:

1. Respectarea primelor 4 articole din Constituția Turciei, referitoare la faptul că statul turc este o republică, un stat democratic, laic, guvernat de statul de drept, loial naționalismului lui Ataturk, cu prevederi referitoare la entitatea indivizibilă a statului turc, limba oficială este limba turcă, sunt prevăzute detaliile steagului Turciei, imnul național și capitala stabilită la Ankara. Articolul 4 din Constituție, indică faptul că „nu se modifică și nici nu se propune modificarea dispozițiilor articolului 1 din Constituție prin care se stabilește forma statului ca republică, prevederile articolului 2 privind caracteristicile republicii și prevederile articolului 3.”
2. Respectarea articolului 66 din Constituția Turciei, care prevede că toți cei legați de statul turc prin cetățenie sunt turci, copilul care are mamă și tată cetățeni turci este turc, iar cetăţenia poate fi dobândită în condiţiile prevăzute de lege şi se pierde numai în cazurile stabilite de lege. Niciun turc nu va fi lipsit de cetățenie, decât dacă săvârșește un act incompatibil cu loialitatea față de patria-mamă (n.n. minoritatea kurdă din Turcia dorește modificarea acestui articol).
3. Se va respecta Constituția din 1924.
4. Refugiații vor fi trimiși din Turcia în termen de 1 an de zile.
5. Se va desfășura o luptă eficientă contra terorismului.
6. Se va desfășura o luptă contra corupției.
7. Numirile în sistemul public se vor face pe merit.

Rămâne de văzut care va fi reacția celorlalți parteneri ai lui Kemal Kılıçdaroğlu, de la partidul pro-kurd HDP – Partidul Democrat Popular, care într-o declarație comună a partidului pro-kurd HDP (Partidul Democrat Popular) și a partidului Stânga Verde (Yeșil Sol Parti) făcută recent cu privire la turul 2 al alegerilor prezidențiale din Turcia arată că partidele pro-kurde susțin în continuare candidatul alianței opoziției.

De altfel, în turul întâi Kemal Kılıçdaroğlu a obținut mai mare număr de voturi în provinciile din estul Turciei, acolo unde numărul de kurzi este foarte mare: 80,26% în provincia Tunceli (locul său natal), 75,85% din voturi în provincia Şırnak și 72,32% în provincia Hakkai.

La alegerile din 14 mai, Partidului Victoriei (ZP) a fost parte din ATA, o alianță electorală de dreapta care a fost înființată la 11 martie 2023 și care era formată din partide de dreapta mai mici. Rezultatul obținut de ATA la alegerile din 14 mai este de 2,43%, dar nu a reușit obținerea niciunui loc de deputat.

Celălalt partener de alianță îl susține pe Erdoğan

La alegerile prezidențiale, alianța ATA l-a avut candidat pe Sinan Oğan, un alt susținător ferm anti-migrație, fost deputat al Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) și aliat al președintelui Erdoğan, care a obținut 5,17% din voturi.

Recent, acesta a declarat că în turul 2 al alegerilor prezidențiale îl va susține pe Recep Tayyip Erdoğan, deoarece alianța opoziției „nu a putut da dovadă de succes suficient împotriva Alianței Populare, care este la putere de 20 de ani, nu a putut oferi o perspectivă care să ne convingă de viitor, și cel mai important, nu a putut asigura majoritate parlamentară și a ratat factorul de stabilitate.” Sinan Oğan consideră că pentru stabilitate, în sistemul de guvernare prezidențial este important ca parlamentul și președinția să fie sub aceeași conducere.

Reamintim că în primul tur al alegerilor prezidențiale, Erdoğan a primit 49,5% din voturi, iar Kılıçdaroğlu 44,8%, iar la alegerile pentru Marea Adunare Națională a Turciei, Alianța Populară condusă de Erdoğan a câștigat 49,47% din voturi, iar Alianța Națională, a opoziției, a câștigat 35,02% din voturi. Conform analiștilor, întrucât Partidul Justiției și Dezvoltarii (Partidul AK), prezidat de Erdoğan, deține majoritatea în parlament alături de aliații săi și astfel au crescut șansele acestuia de a fi reales, deoarece alegătorii probabil îl vor vota pentru a evita un guvern fragmentat, titrează presa turcă.

Kılıçdaroğlu și-a schimbat discursul

După primul tur al prezidențialelor, candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, și-a schimbat discursul, excluzând orice negocieri cu PKK dacă va fi ales președintele Turciei și jurând că va trimite înapoi refugiații.

Reamintim că noul aliat al candidatului opoziției la prezidențiale, Ümit Özdağ, spunea recent că partidele pro-kurde, care sunt atât în alianța opoziției, cât și a puterii, sunt văzute ca având „legături teroriste”. Acesta mai spunea că „dacă Mansur Yavaş (n.n. primarul capitalei, Ankara) ar fi fost candidatul, ar fi câștigat în primul tur. (…) Am ajuns în acest punct pentru că Mansur Yavaş a acceptat voinţa unui grup de elite politice, „Masa celor 6”, în loc să asculte vocea naţiunii turce”, făcând referire la contextul în care Kemal Kılıçdaroğlu și-a depus candidatura la prezidențiale, deși sondajele de opinie nu îl indicau favorit, ceea ce a și cauzat o criză în alianța opoziției, prin poziția președintei Meral Akșener care a semnalat acest fapt.

De asemenea, Ümit Özdağ, declara presei turce că înaintea primului tur, Kemal Kılıçdaroğlu a respins sprijinul partidului naționalist, Partidului Victoriei (ZP). „Naționaliștii turci, cărora nici măcar nu li s-a răspuns la o asemenea ofertă, și nici nu li s-a adresat vreun cuvânt, au determinat rezultatul acestor alegeri”, mai spunea Ümit Özdağ.

Problema refugiaților

Ministerul de interne din Turcia anunța la sfârșitul anului trecut că numărul total al cetățenilor străini în Turcia este 5.239.426 persoane, iar dintre aceștia, 3.577.714 sunt cetățeni sirieni sub protecție temporară.

Curentul anti-migranți este puternic în Turcia pe fondul tulburărilor economice, inclusiv al inflației ridicate. De altfel, autoritățile turce anunțau că anul trecut au deportat 124.441 de migranți ilegali și au facilitat întoarcerea voluntară în zonele sigure a 58.758 de sirieni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de deportări din istoria Turciei, în creștere cu aproximativ 161% față de anul 2021. Din cauza numărului extrem de mare de refugiați, autoritățile turce au închis străinilor 1.169 de cartiere din 63 de provincii ale Turciei. Astfel, în aceste cartiere nu se mai eliberează permise de ședere, deoarece numărul străinilor depășește 20% din populația totală.

În protocolul încheiat între candidatul opoziției la prezidențiale, Kemal Kılıçdaroğlu și liderul Partidului Victoriei, Ümit Özdağ, se vorbește de repatrierea a aproximativ 13 milioane de migranți în Turcia, continuarea luptei împotriva grupărilor teroriste și subliniază că nu se vor face „niciodată compromisuri în privința politicii naționale, unitare și laice”.

„Depășirea problemelor economice ale Turciei este imposibilă fără trimiterea a 13 milioane de refugiați”

Liderul Partidului Victoriei, Ümit Özdağ, spunea astăzi că „depășirea problemelor economice ale Turciei fără a trimite mai întâi înapoi 13 milioane de refugiați și migranți ilegali și a împiedica să intre alții este imposibilă”.

După ce le-a cerut cetățenilor turci să susțină eforturile de a expulza refugiații, Özdağ a dezvăluit că partidul său s-a întâlnit mai întâi cu Numan Kurtulmuș, vicepreședintele Partidului AK, pentru a discuta ce va face administrația lui Erdogan cu privire la problema refugiaților. „Ceea ce ne-au spus ei nu a inclus trimiterea refugiaților înapoi. Am vorbit cu (dl) Kılıçdaroğlu, care ne-a asigurat în mod cert că refugiații trebuie trimiși înapoi și că va adopta această politică”, a spus Özdağ. „Prin urmare, am ajuns la un acord că va asigura întoarcerea în siguranță a sirienilor, în conformitate cu dreptul internațional și drepturile omului, o soluție care va descărca o povară masivă de pe economia turcă și va face din nou ca străzile să fie în siguranță”, a adăugat el.

Protocolul încheiat între cei doi lideri include printre altele angajamentul de a-i trimite înapoi în „cel mult un an” pe sirienii care locuiesc în Turcia, de a continua lupta „hotărâtă” împotriva grupărilor teroriste precum FETÖ, PKK și ISIS.

La nici o oră după anunțul celor doi lideri, vicepreședintele Partidului AK, Numan Kurtulmuș, a respins afirmațiile făcute ca fiind „complet false”: „Așa cum am exprimat atât în ​​întâlnirea noastră individuală, cât și în declarația comună de presă, guvernul nostru își continuă eforturile privind repatrierea voluntară și sigură a migranților sirieni”, a spus Numan Kurtulmuș pe Twitter.

Refugiații vs. problema vizelor pentru cetățenii turci

Când Turcia a semnat un Acord de migrație cu UE, a fost prevăzută și liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci, revigorarea procesului de aderare a Ankarei la UE, modernizarea uniunii vamale, cooperarea în gestionarea fluxurilor de migrație și îmbunătățirea pașilor în combaterea terorismului.

Turcia însă se plânge de mult timp că, deși și-a respectat toate obligațiile din acord, UE nu și-a dus la îndeplinire toate angajamentele, una dintre ele fiind cea a liberalizării vizelor pentru cetățenii turci.